Ce spune vocea despre noi

Intr-o dimineata, cand ma pregateam sa incep «Matinalul» la radio, brusc, am ramas fara voce. Nu mai puteam sa scot niciun sunet. Am fost socata, nu exista niciun motiv pentru care sa se intample asa ceva. Zilele care au urmat, m-au marcat foarte tare. Pentru ca nu puteam vorbi, simteam ca ma sufoc“, povesteste Mirela, 41 de ani.

Vocii, noi ii asociem corzile vocale, dar in realitate nu exista un organ specific acesteia. Sa nu uitam de laringe si plamani, cum respiratia trece prin laringe si face sa vibreze corzile vocale.

Majoritatea civilizatiilor o asociaza cu respiratia sufletului. Este, fara indoiala, unul dintre motivele pentru care vocea este perceputa ca o expresie a sufletului, intrucat vine din interior, invizibila, adusa de aer.

Prin timbrul vocal, putem percepe prezenta unei persoane, conturandu-i-se identitatea. Si cat de emotionant poate fi sa ascultam vocea cuiva drag, mai ales daca este in lumea celor buni…

Ioana, 37 de ani: „Fiecare eveniment important din viata fiului meu a fost filmat: nasterea lui, primele cuvinte, primii pasi, serbari, Paste, Craciun, venirea Mosului etc. Mama mea apare de multe ori in aceste filmari, iar pentru mine sa o vad, dar mai ales sa o aud, in conditiile in care nu mai este printre noi de un an si jumatate, este… absolut coplesitor“.

Chestiune de identitate

Incapacitatea de a vorbi este o privare de identitate? Desigur, raspund specialistii. A nu mai avea voce este ca si cum ne-am pune un val pe fata. Lipseste o parte esentiala din noi, o parte a sinelui.

Daca sunetul vocii ne atinge atat de profund, asta se intampla pentru ca vocea a reprezentat un prim contact cu mediul inconjurator.

Multe experimente au aratat ca bebelusii se calmeaza odata ce aud vocea mamei – lucru explicabil din moment ce auzul este printre primele simturi dezvoltate, chiar inaintea vazului.

In mod surprinzator, scriitorul american William Styron a iesit dintr-o grava depresie ascultand o melodie pe care i-o canta mama sa in copilarie!

Citeste continuarea articolului in Psychologies martie 2012.