Creier feminin și multitasking

Sunt femeile „construite” pentru multitasking, într-o măsură mai mare decât bărbații sau este acesta un mit al „eficienților și freneticilor” ani 1990?

În anii 1990 multitasking-ul era lăudat ca o calitate, iar aici femeilor li se atribuia un „avantaj nativ”, deoarece se spunea că ele ar avea creierul construit pentru multitasking. Această idee era însă desprinsă mai degrabă din experiența cotidiană decât din studii serioase de laborator: da, de când lumea mamele își supraveghează copiii în timp ce fac numeroase alte activități cotidiene. Totuși, acest lucru înseamnă că au creierul altfel construit? Aici ar trebui să intervină sănătoasa îndoială științifică, dar se pare că timp de zeci de ani comunitățile științifice au crezut cu seriozitate că femeile performează cel mai bine în sarcinile care implică multitasking, oricum performează mai bine decât bărbații în respectivele condiții.

Ulterior, studii riguroase au arătat că lucrurile nu stau deloc așa: când este vorba despre un multitasking autentic, deci de suprapunerea în același timp a două sau mai multe sarcini de același fel, concurente, care solicită aceleași regiuni cerebrale, femeile au performat la fel de rău ca și bărbații. Actualmente câștigă din ce în ce mai multe teren ideea că multitaskingul este un risc pentru funcționarea cerebrală și astfel de sarcini suprapuse nu ar trebui impuse nici bărbaților și nici femeilor, mai ales pe termen lung.

În anul 2020 studiile aduse la zi arată că multitaskingul este de fapt o sursă de epuizare mentală, crește riscul de Alzheimer, de tulburări emoționale, este un stresor care trebuie evitat și un obstacol în calea clarității mentale și prelucrării eficiente a informațiilor. Pe scurt, se revine la paradigma cu care a crescut generația X, femei și bărbați deopotrivă: nu face mai multe lucruri deodată, deoarece nu o să faci bine niciunul dintre ele.

Cercetările au arătat că de fapt numai 2,5% din oameni realizează mai multe sarcini în același timp. Restul pendulează rapid între activități, ceea ce este cu adevărat o sursă de stres și de epuizare mentală și duce la o scădere a performanței, iar pe termen lung la impulsivitate și neglijarea esențialului.

Citește continuarea articolului în ediția de martie-aprilie 2023 a revistei Psychologies sau abonează-te și profită de ofertele speciale!