Cum evitam dependenta de… munca
Provocatoare si interesanta sau obositoare, uneori, sursa de zile grozave, alteori, de stres cumplit, slujba este o parte esentiala a vietii. Ce putem face insa pentru a lua ce este mai bun din ea?
Munca i-a fost data lui Adam drept pedeapsa… Apostolul Pavel tuna si fulgera: „cine nu munceste, sa nu manance!“. E greu de crezut ca un asemenea… approach ne trimite cu gandul la vreo placere personala legata de venitul la birou (sau pe santier, de ce nu?)…
Si totusi. Meseria este o arena in care ducem zilnic unele dintre cele mai importante batalii: pentru bani, valorizare personala, autodepasire, integrare intr-un cerc social, cel al colegilor. Multi spun insa ca „slujba este un rau necesar“ si propozitia se confirma adesea, lasand mai mult loc insatisfactiei si frustrarii decat sentimentelor de implinire personala. Jobul este o provocare financiara si psihologica, ce ne pune – in plan public, paradoxal – fata in fata cu asteptarile, temerile si nevoile noastre cele mai intime.
Si daca rolul celor opt ore (in medie) atarna atat de greu, cum sa nu existe, atunci, riscul aparitiei stresului in toate formele sale: de la relatii interumane dezastruoase, pana la rutina sau supraincarcare (sau orice altceva ne vine in minte si ne da crampe musculare atunci cand ne gandim la serviciu…).
Psihologul Magdalena Georgescu vorbeste despre factorii stresanti care pot ruina placerea propriei munci, elemente de mediu organizational mai ales: „stilul de conducere: lipsa unor obiective clare, schimb sarac de informatii intre colegi sau la diverse niveluri ierarhice. Mai poate fi statutul neclar al angajatului, obiectivele contradictorii sau nerealiste, responsabilitatea prea mare. Conflictele intre colegi sunt alta poveste horror. Si activitatea in sine poate fi un stres: sarcini monotone, repetitive, prea multa munca… Ca sa nu mai vorbim despre haosul programului: ore de lucru peste program, inflexibilitate, aparitia din senin a unor chestii noi de facut…“
Fisa postului de… om
Nu doar firma e un ghem de nenorociri, totusi. Exista o multime de factori individuali care te pot face sa te simti nelalocul tau. Magdalena Georgescu vorbeste despre „diferente temperamentale, de personalitate, ce pot agrava sau diminua senzatia de disconfort produsa de stresul la locul de munca. Mai este stilul de viata, o variabila ce ne poate face sa fim mai rezistenti la stres sau nu, sa putem ignora presiunea sau, dimpotriva, sa o amplificam.“
Ce ar mai fi de luat in calcul atunci cand vorbim de subsemnatii? „Fondul psihic pe care apar problemele de la locul de munca este esential, pentru ca individul functioneaza ca un intreg, problemele din zone diferite ale vietii lui – extrem de importante pentru integritatea lui psihica (viata intima, suportul relational, starea de sanatate proprie sau a unui membru al familiei) – toate acestea il pot afecta suficient de mult incat sa nu faca fata unor solicitari in plus“, detaliaza Magdalena Georgescu.
Dar sunt si variabile pozitive: „Apetitul pentru succes, de exemplu, motivatia pentru munca, dorinta de valorizare prin activitatea desfasurata difera si ele de la o persoana la alta.“ Si conduc spre atitudini diferite in fata frecusului zilnic.
Editare de Irina Gabriela Buda
Foto: Guliver/Getty Images
Citeste continuarea in revista Psychologies, editia lunii septembrie.