Dependenti de sex?

Se gandesc tot timpul la asta. Cand nu se gandesc, inseamna ca o fac. Pentru ei, viata fara sex nu merita traita. Despre dedesubturile dorintei de sex, senzualitate si sexualitate, despre barbati si femei in fata provocarilor dorintei sexuale, stam de vorba cu psihanalistul si psihiatrul Gabriel Cicu. Si nu numai cu el.

Viata fara sex nu merita traita! Este o expresie ce poate parea exagerata, dar mi-o asum in totalitate. Sexul este viata. Am nevoie sa fac dragoste mult si bine. Cand spun „bine“, vreau sa spun in stare de completa disponibilitate fizica si mentala. Nici vorba sa fac asta intr-o maniera automata, fara a ma implica pe deplin. Punctul comun al tuturor celor care pretind ca sunt dependenti de sex este ca isi asuma placerea si curiozitatea pentru sexualitate, fara complexe si fara culpabilitate.

„Pentru mine“, marturiseste Catinca, 33 de ani, „a fi dependent de sex inseamna a-mi lua libertatea de a avea o aventura atunci cand am chef, despre care stiu ca e pur fizica, si fara nicio invinovatire. Este un cadou pe care mi-l ofer.“ Astazi insa, sa te bucuri de propriul trup, sa cedezi impulsurilor fara limite ori interdictii este o obligatie absoluta.

Si, tocmai de aceea, aceasta „obligatie de a fi liber“ cere lamuriri. Tot mai multi sexologi sunt de acord cu respingerea ideii de egalitate in „eliberarea“ prin sexualitate. Asa dupa cum nu toti suntem receptivi la arta sau la informatica, nu suntem cu totii la fel de receptivi la sex.

Sexul: o prioritate

Unul dintre criteriile prin care oamenii se deosebesc intre ei este libidoul. Psihiatrul Gabriel Cicu ne explica: „Initial, libidoul a fost definit ca «energia proprie instinctului sexual». Ulterior, Freud a definit termenul in sensul mai larg, al sexualitatii omului, in general si, in particular, al copilului. Pentru Freud, «libidoul reprezinta manifestarea pulsiunii sexuale in viata psihica»“. Astfel, unii oameni se implica, in primul rand, in munca lor, iar altii, in familie, creatie sau sexualitate.

Felul in care acest capital senzorial este intrebuintat din frageda copilarie ne determina comportamentul de mai tarziu. Daca am fost atinsi, mangaiati, vom cauta mai mult decat altii sa regasim acele senzatii de placere. Acestui capital initial i se adauga istoria personala a fiecaruia. Si dorinta, la inceput inconstienta, de a-si dezvolta sau nu senzualitatea si sexualitatea.

„In viata mea de cuplu, sexul este prioritar“, spune Mihaela, 35 de ani, maritata de cinci ani. „Cu George, relatia a pornit de la scanteia atractiei si n-avem niciun chef sa se instaleze rutina. Facem dragoste in fiecare zi si ne place.“ Un alt punct comun al celor cu talent sexual: dorinta de a nu se lasa cuprinsi de rutina. Agendele supra­incarcate si viata de familie nu sunt pentru ei pretexte ale eroziunii vietii sexuale.

„Colegele mele imi spun ca ajung acasa frante de oboseala si ca, dupa ce s-au ocupat de copii, nu mai au decat o singura dorinta: sa se tranteasca in fata televizorului“, spune Marilena, 38 de ani. „Eu, dupa ce am terminat cu copiii, am chef sa ma trezesc in bra­tele barbatului meu… Insa cred ca, pentru a avea aceasta dorinta, trebuie sa cultivi erotismul in relatie. Decat sa il sun la serviciu ca sa aflu ce vom manca diseara, eu il sun ca sa-i spun ca-l doresc, ca mi-ar placea sa fim amandoi intr-o camera de hotel etc. Fara un climat erotic permanent, mi se pare greu sa mai intri in priza dupa o zi de munca. Cred, pur si simplu, ca trebuie sa ai chef de a avea chef.“

Curiozitate si creativitate

Pentru rezultate optime, dorinta trebuie educata. Ceea ce ne defineste ca fiinte sexuale este sexualitatea, „privita ca o dispozitie psihica universala, o reprezentare sau o con­structie mentala care cuprinde toata gama gandurilor, simtirilor, comportamentelor sau fantasmelor legate de sex“, conform spuselor psihiatrului si psihanalistului Gabriel Cicu. Constientizarea ei duce la posibilitatea controlului si exploatarii ei in propriul beneficiu.

Este ceea ce numeste senzualitate sau erotism: „Erotismul poate fi definit ca senzualitate. Termenul este folosit de multe ori pentru a descrie o exagerare a caracteristicilor sexuale ale unei persoane, de cele mai multe ori pentru obtinerea unor beneficii“, ne explica specialistul. Aceasta „exagerare“ presupune imaginatie si creativitate, nu numai apetit. Suntem adesea curiosi sa vedem cat de seducatori putem fi, dar nu intotdeauna constienti de efectele comportamentului nostru „ultrasexual“ asupra „victimei“.

Citeste continuarea in revista Psychologies editia lunii noiembrie.