Deveniti interpretii propriilor vise
Imbogateste-ti existenta devenind interpretul propriilor vise. Aceasta este provocarea pe care o lanseaza etno-psihiatrul Tobie Nathan.
Pentru Freud, visul era expresia si realizarea (mascata si deformata) a unei dorinte refulate.
Pentru Jung, era expresia cea mai corecta a inconstientului la momentul la care cel care dormea visa, o conceptie care nu se opune celei freudiene, dar nici nu o limiteaza doar la o singura dinamica a dorintei.
Pentru Tobie Nathan (care a integrat cercetarilor sale si reflectiei de psihoterapeut ultimele descoperiri din domeniul neurobiologiei somnului, lasandu-se in acelasi timp si in voia traditiilor vechi ale interpretarii), „visul este persoana care viseaza“, un fel de comprimat al singularitatii sale.
Iar interpretarea visului are puterea de a-i modifica viata persoanei respective.
Etnopsihiatrul distinge trei categorii de vise.
„Efervescentele“ pline de afectivitate, care nu pot sa se exprime in starea de veghe si se revarsa intr-o maniera dezordonata in inconstient in timpul somnului.
„Vectorii“, care ne pun in legatura cu fiinte, forte si elemente la care nu avem acces in starea de trezire.
„Semnalele“, care ne avertizeaza asupra unui eveniment iminent (pericol, accident, boala).
Tobie Nathan considera cosmarurile, cu o puternica incarcatura anxioasa, ca fiind „vise aparte“ si le claseaza in categoria „viselor semnale“.
„Visul nu face decat sa examineze, nu se multumeste sa reproduca, faciliteaza crearea starii de veghe si aparitia intuitiilor“, afirma Tobie Nathan.
„El ne poate ajuta sa rezolvam anumite probleme, ne poate pregati sa infruntam o provocare sau sa aruncam o privire diferita asupra unei situatii ori a unei relatii.“
Citeste continuarea articolului in revista Psychologies, editia octombrie 2011
