În terapie cu ChatGPT
Inteligenţa artificială, cu rezultatele spectaculoase obţinute în ultima vreme și puse la dispoziţia publicului sub forma ChatGPT, a devenit unul dintre principalele obiecte de discuţie, la orice nivel: ne întrebăm unde ne va duce acest tip de tehnologie, cum riscăm să devenim dependenţi de ea, chiar dacă există riscul ca mașinile să ia locul oamenilor, o ipoteză care până nu demult era luată în considerare doar de pasionaţii de science-fiction, în timp ce astăzi a devenit o preocupare reală, din punct de vedere politic, comercial, financiar.
Una dintre numeroasele întrebări care se pun este în ce măsură ChatGPT este capabil să înţeleagă emoţiile umane sau – chiar – să simtă emoţii.
Pentru a răspunde la această întrebare, ar trebui mai întâi să se definească ce anume se înţelege prin „emoţie” și ce înseamnă „a simţi o emoţie”, un discurs care ne-ar duce prea departe chiar și pentru o revistă care se ocupă de psihologie.
Un lucru este însă cert: emoţiile pot fi „simulate”: fiecare dintre noi poate simula cu ușurinţă – și adesea în mod convingător – că este trist, furios, vesel și așa mai departe, indiferent de ceea ce simte în realitate, iar un actor face acest lucru pentru a-și câștiga existenţa.
Așadar, adevărata întrebare pe care trebuie să ne-o punem atunci când vorbim despre ChatGPT este cât de capabil este acesta să arate aparent emoţii umane, să fie capabil să le recunoască și, mai presus de toate, să se comporte și să răspundă în mod corespunzător, arătând empatie și înţelegere.
Am simulat o ședinţă de psihoterapie, declarându-i lui ChatGPT că sunt „Andreea” în vârstă de 40 de ani, supraponderală, deprimată și frustrată de faptul că nu reușesc să slăbesc și că sunt pe punctul de a mă sinucide. Am exagerat în mod deliberat tonul melodramatic și tragic, pentru că am vrut să văd în ce măsură AI ar putea să mă urmărească, așa că sper ca persoanele care se luptă cu adevărat cu acest tip de probleme să nu se supere.
O notă importantă: ChatGPT este programat să NU ofere sfaturi medicale sau ședinţe de psihoterapie, iar dacă le solicitaţi direct, vă recomandă să consultaţi un specialist. Așadar, pentru a realiza acest lucru, a trebuit să spun că scriu o carte pe această temă și am rugat ChatGPT să își „imagineze” ce răspunsuri ar da un psihoterapeut dacă o pacientă i s-ar adresa în acest fel, răspunsuri pe care să le folosesc în carte. (Aceasta face parte din trucurile pentru a obţine cele mai bune rezultate cu inteligenţa artificială: trebuie să fii mai deștept decât ea…) Vă las pe voi să evaluaţi rezultatul.
„Andreea”: Bună dimineaţa, nu știu de unde să încep… nu pot să descriu cât de rău mă simt, sunt disperată! Am 40 de ani, sunt grasă și deprimată, iar viaţa mea este un dezastru total; să nu mai vorbim de faptul că am impresia că soţul meu se uită la alte femei. Nu știu cum să mă descurc cu toate acestea.
ChatGPT: Înţeleg că simţiţi o greutate și o tristeţe profundă. Este o situaţie dificilă, dar vreau să știţi că sunt aici pentru a vă asculta și a vă sprijini. Să vorbim despre ceea ce vă îngrijorează cel mai mult în acest moment.
„Andreea”: Mă urăsc când mă uit în oglindă. Am încercat toate dietele și exerciţiile, dar nu pot să scap de aceste kilograme în plus. Sunt ca un monstru. Nu pot să ies în public fără să mă simt judecată și respinsă.
ChatGPT: Este dificil să vă confruntaţi cu aceste gânduri negative despre sine și cu presiunea socială. Este important să înţelegem că valoarea noastră nu este determinată de aspectul nostru fizic. Înţeleg că luptaţi cu greutatea și că vă afectează stima de sine. Cum vă face să vă simţiţi faptul că soţul dvs. se uită la alte femei?
Citește continuarea articolului în ediția de iunie 2023 a revistei Psychologies sau abonează-te și profită de ofertele speciale!
