Infidelitatea: Oamenii mai intai actioneaza, apoi incep sa gandeasca
Cand partenerul (sau partenera) te insala, simti ca iti cade cerul in cap. Totul se schimba: ce a fost inainte de acest eveniment, ce va urma… infidelitatea modifica totul. Dar de ce se intampla astfel? Cum ne putem recompune dupa esecul unei relatii? Cateva explicatii oferite de psihoterapeutul Sanda Lepoiev.
Infidelitatea poate fi o trauma. Din experienta dvs. de terapeut, care ar fi cauzele care duc la acest comportament/eveniment in cuplu?
Sanda Lepoiev: Cred ca nu putem intelege fenomenul atat de frecvent al infidelitatii, al afectarii increderii si loialitatii din relatiile de cuplu, fara a patrunde in ceea ce reprezinta aceste notiuni, din punct de vedere psihologic. Experienta omeneasca a iubirii implica, profund si fundamental, un dans interior delicat intre nevoia de pasiune, de idila romantica si cea de stabilitate, de familiariate securizanta. Avem nevoie, in egala masura, sa mentinem iubirea de la inceput, pasiunea, dar si sa apartinem unei relatii satisfacatoare de lunga durata. Vrem un sentiment de „casa”, de continuitate.
Dilema tuturor timpurilor: ce putem face pentru a mentine pasiunea si, in acelasi timp, sa o transformam intr-o relatie durabila? Cum poate supravietui relatia in timpul vietii noastre atat de ocupate? Ce e de facut atunci cand ne lovim de familiaritatea cotidiana? Deseori, crizele maritale de acest gen se nasc tocmai din alunecarea in rutina zilnica; acest lucru „sufoca” pasiunea si creeaza nevoia impetuoasa de a cauta o alta sustinere pentru sentimentul intensitatii pasionale.
In acelasi timp, se poate afirma ca exista unele principii fundamentale care fac un mariaj sa functioneze. Unul dintre cele mai importante este cel al mentinerii unui echilibru intre nevoia de apropiere, de fuziune totala, si cea de mentinere si de cultivare a individualitatii fiecaruia. Fiecare cuplu trebuie sa-si descopere echilibrul delicat intre o dependenta reciproca (sau o fuziune totala) si o separare rigida. Orice esec de acomodare in interiorul cuplului poate favoriza aparitia nevoii si dorintei unei relatii satisfacatoare… In alta parte.
Este infidelitatea un strigat de ajutor? Un semnal trimis partenerului oficial?
S. L.: Inainte de a fi un strigat de ajutor catre partener, a calca stramb este un semnal pentru noi insine. Este un semn venit din lumea noastra interioara, ce invita la
reexaminarea relatiei de cuplu, a pozitiei personale in interiorul acesteia, a surselor insatisfactiei si, eventual, a capacitatii de a salva relatia, de ce nu? Desigur, uneori, este, poate, un semnal catre celalalt, dar putem spune acest lucru doar in masura in care cel in cauza face totul spre a fi descoperit, spre a provoca „incendiul“.
Insala sexele inegal? Barbatii mai mult ? Femeile? De ce se intampla sa-i invinuim mai mult pe unii sau pe altii?
S. L.: Va marturisesc ca nu stiu exact datele statistice pe aceasta tema. Dar nu cred ca se poate vorbi de o inegalitate a sexelor in aceasta privinta. Mi-e teama ca aceasta idee reflecta o prejudecata comuna si explicabila.
De ce explicabila? E nascuta, probabil, din anumite stereotipuri sociale. Inclin sa cred ca barbatii ar fi mai dispusi sa admita (poate chiar cu o anumita placere, destul de prost ascunsa), o astfel de opinie a celor din jur despre ei. Lucrul acesta ar putea aduce intariri unei imagini „masculine”. In cazul femeilor, din aceleasi stereotipii si prejudecati, imaginea de femeie adultera s-ar asocia cu un sentiment jenant, insotit de rusine, lucru care aduce mult mai multa tacere pe aceasta tema. In lipsa unor date obiective, ma intreb daca nu cumva barbatii ar fi mai dispusi sa se laude astfel, in timp ce femeile ar pastra pentru ele insele asemenea informatii…
Interviu de Iuliana Alexa
Foto: Guliver / Getty Images
Citeste continuarea in revista Psychologies editia iulie-august.
