Now Reading
Ioana Ciocan: la Art Safari arta devine poveste, spectacol, eveniment!

Ioana Ciocan: la Art Safari arta devine poveste, spectacol, eveniment!

Avatar photo
ioana-ciocan-la-art-safari-arta-devine-poveste-spectacol-eveniment

Art Safari nu este o simplă expoziție, nici mondenitate, dar nici psihoterapie… este o experiență, o călătorie!

De ce merg la Art Safari?

  1. Pentru că îmi place să văd arta în direct – originalul te izbește întotdeauna ca și cum nu ai mai fi văzut niciodată opera respectivă. A, și complexul Stendhal chiar există… o să vorbim despre el!
  2. Pentru că Art Safari este un eveniment, este prospețime și surpriză – nimic previzibil, în afară de certitudinea că va fi wow – doar este wow de 11 ediții, de fiecare dată altfel!
  3. Pentru că Art Safari îmi prilejuiește la fiecare sezon cel puțin o revelație – iar revelațiile estetice, mai mult decât cele intelectuale și emoționale obișnuite, îți duc sufletul mai departe cu o etapă pe scara integrării. Aici spectatorul împărtășește cu creatorul factorul sublimării.
  4. Pentru că la Art Safari întâlnesc în același loc stiluri de artă diferite, care „își răspund” unul altuia, cum spune poetul. Conceptul Art Safari are unitatea unei experiențe artistice la care participă limbaje cât se poate de diferite. Îți exersezi flexibilitatea mentală, timp în care impresiile cele mai puternice își găsesc locul să se așeze în tine.
  5. Pentru că Art Safari te învață să privești arta cu alți ochi și să participi la ea.

Art Safari în 2023

  • Va avea 3 ediții, de câte 3 luni fiecare
  • Ediția a 11-a, prima din acest an, se desfășoară în perioada 10 februarie – 14 mai, în Palatul Dacia-România (Muzeul Municipiului București), din strada Lipscani 18-20
  • În a doua parte a anului, Art Safari organizează două expoziții de răsunet: Love Stories, cu lucrări din colecția National Portrait Gallery, Londra, dar și Bags Inside Out, o expoziție de genți iconice din colecția altui muzeu londonez, Victoria and Albert, care revine la Art Safari.

Ce vom vedea din 10 februarie?

  1. Ion Theodorescu Sion. O viață de poveste: expoziție de autor curatoriată de dr. Elena Olariu, cea care a adus la lumină anul trecut și panorama de neuitat a unui pictor român de senzație, aproape uitat acum, Ștefan Popescu. Anul acesta sărbătorim 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion, pictor de mare succes în perioada interbelică. Ion Theodorescu-Sion a creat adevărate simfonii vizuale dedicate definirii „specificului românesc”, fiind un unionist convins și erou-militar al Primului Război Mondial.
  2. Maeștrii picturii spaniole. Secolul al XIX-lea și apariția Impresionismului, curator dr. Helena Alonso, este expoziția care ne va demonstra cum impresionismul a mijit în lumina clară a Spaniei, pentru a se consacra pe deplin sub soarele colorat al Franței. Ne vor convinge „maestrul luminii” Joaquin Sorolla (al cărui centenar se celebrează anul acesta peste tot în lume) și Marià Fortuny, un tânăr pictor (și nu pictoriță!) care a folosit culoarea într-un mod inedit!
  3. The Memory Palace. Focus on the French art scene with the Marcel Duchamp Prize, curator Daria de Beuvais, asistată de dr. Lisa Colin, este „pâinea psihologului” la această ediție. Cunoscătorii științelor sufletului sunt invitați într-unul dintre cele mai vechi sisteme mnemotehnice din lume, Palatul Memoriei. Acesta va fi populat cu creații câștigătoare ale prestigiosului premiu Marcel Duchamp. Mircea Cantor este singurul artist român care a fost distins cu acest premiu.
  4. Young Blood 2.0. Ce este nou în artă?, curator Mihai Zgondoiu, a fost o expoziție intens cerută de cel mai tânăr public, aflat în căutare de „artă supercontemporană”.

Psychologies: Cum s-a născut ideea de Art Safari? Cu ce obiective ați pornit? V-ați așteptat să ajungă un adevărat fenomen?

Ioana Ciocan: Art Safari pornea la drum în 2014 cu un obiectiv super ambițios: acela de a cuceri publicul prin artă. La momentul respectiv, cifrele de vizitare ale muzeelor și galeriilor de artă, consumul de cultură în general și de artă, în particular, nu erau extraordinare în țara noastră. Ne aflam în fața unui public neobișnuit cu manifestările artistice, pe care aveam șanse să îl impresionăm doar făcând ceva complet diferit, disruptiv. Am pornit de la premisa că nimic nu este imposibil și ca să reușim, trebuie mai întâi să încercăm.

Conceptul Art Safari a atras din start atenția: un muzeu pop-up care deschide clădiri uitate ale Bucureștiului, adevărate bijuterii arhitecturale aduse la viață și redate publicului prin artă; expoziții care au concepte curatoriale inedite, realizate la standarde internaționale, în parteneriat cu muzee din România și colecționari privați (o premieră la acea vreme!), dar și cu muzee și galerii din afară; artă pentru toate gusturile – de la arta clasică românească și monografii superbe dedicate marilor maeștri, până la arta supercontemporană, arta vie, fresh cu care rezonează generațiile tinere; plus experiențe imersive, activări, instalații, new media; artă pe înțelesul oamenilor: tururi ghidate, ba chiar Night Tours cu muzică live și prosecco. Arta ca spectacol.

Iată că de la o săptămână de artă în 2014, am ajuns în 2023 la un maraton: 3 ediții ample, a câte 3 luni fiecare. Sigur că drumul nu a fost deloc ușor – uitându-ne în urmă, realizăm câtă muncă, cât entuziasm, câtă energie am investit în acest proiect ca echipă. A meritat? Absolut! Am mai face-o din nou? Clar. Astăzi ne bucurăm nu doar că Art Safari a crescut, ci și că în timp a devenit o referință pentru instituțiile culturale din România care au început, la rândul lor, să organizeze expoziții din ce în ce mai interesante pentru un public din ce în ce mai curios și mai exigent. Și din ce în ce mai tânăr. În 2022, am înregistrat cel mai mare număr de vizitatori tineri de până acum.

Cum îți explici succesul fulminant al fenomenului Art Safari la noi?

I. C.: Art Safari a avut în centru vizitatorul. Încă de la început, am oferit vizitatorului o experiență diferită de cea a unui muzeu clasic (nu doar tablouri pe pereți!) și am îmbunătățit în fiecare an această experiență, ținând cont de feedback-ul, dorințele și exigențele lui. Pe măsură ce am crescut, am investit tot mai mult în experiențele pe care le oferim vizitatorilor noștri.

Oricine, absolut oricine, indiferent de cunoștințele pe care le are (sau nu) despre artă, de vârstă, meserie sau preocupări, se poate bucura de experiența Art Safari. Este un spectacol pentru toată lumea. În cadrul fiecărei expoziții, există texte explicative pe înțelesul vizitatorilor, iar cei care doresc să afle mai multe o pot face în cadrul tururilor ghidate. Cel mai popular produs Art Safari este Night Tours – un concept de tururi ghidate unic în România. Aceste tururi au loc în weekend, în fiecare seară de vineri și sâmbătă, de la 22:00 la 1:00. Este un program complet de petrecere a timpului în oraș, cu tururi ghidate susținute de ghizii noștri despre expoziții, dar și despre Palatul Dacia-România în care ne aflăm, muzică live și prosecco.

Cât de important este să creezi eveniment și să spui o poveste cu și despre creațiile artistice respective?

I. C.: Oamenii au nevoie întotdeauna de o poveste. De fapt, oricine spune că arta nu e pentru el, că nu o înțelege, de fapt nu cunoaște povestea. Dintotdeauna arta a reflectat vremurile în care trăim, așa că fără acest context, fără această cheie de descifrare, nu avem tabloul complet. Odată ce începem să înțelegem intențiile și inovațiile artistului la vremea respectivă, începe să ne placă povestea. A-ha moment! La fel și cu arta supercontemporană. Cei care susțin că nu o înțeleg nu au acea cheie de descifrare, deschiderea de a interpreta artă redată prin alte mijloace de expresie decât cele cu care suntem obișnuiți (artă digitală, video art, performance etc.). De aceea, oferim tururi ghidate vizitatorilor noștri, iar uneori la acestea participă chiar și curatorii expozițiilor, un prilej minunat de a înțelege viziunea acestor artiști și de a afla povestea completă. Da, este o experiență revelatoare care te încarcă pozitiv.

Un licean din zilele noastre este un semi-expert în teorie literară, vrând-nevrând, dar despre arta plastică are o idee destul de vagă. Totuși, fenomenul vizual este cel care domină viața noastră, în real și virtual, iar stilul nostru de a percepe este mereu în transformare. Educația vizuală, contactul fie și sporadic, cu arta plastică, are cum să devină șansa noastră pentru o lume mai elegantă vizual în viitor?

I. C.: Din păcate, reforma în învățământ este în continuare inexistentă și cursurile obligatorii de la arte, dar și cele opționale par clar dintr-un alt secol. Continui să cred că ar trebui sa existe clar o corelare a scenei active de artă, dar și a pieței de artă cu universitățile de profil. Din fericire, vedem o curiozitate mare a tinerilor față de manifestările artistice, în afara curriculei, iar acest lucru ne dă, într-adevăr, speranța și către o lume mai elegantă vizual, dar mai ales către o lume mai flexibilă, mai tolerantă, mai adaptată vremurilor în care trăim, mai deschisă, mai curioasă. Arta are această super-putere.

Ţărănci la troiţă Ion Th. Sion
Ţărănci la troiţă Ion Th. Sion

Cum alegeți tematicile expozițiilor? Propunerile vin din partea curatorilor sau din partea voastră?

I. C.: Avem o listă lungă de teme de expoziții pe care vrem să le aducem în fața publicului și întotdeauna ne gândim cine ar fi cea mai potrivită persoană să le curatorieze. De exemplu, ultimele retrospective ale marilor maeștri au fost curatoriate de Dr. Elena Olariu, director adjunct al Muzeului Municipiului București, secția Artă, Restaurare, Conservare, care face o muncă extraordinară, în care pune foarte multă pasiune și pe care publicul o răsplătește de fiecare dată. La fel, pentru pavilionul nostru supercontemporan l-am invitat pe Mihai Zgondoiu (curator, artist și profesor) să realizeze o a doua ediție a show-ului „Young Blood 2.0. Ce este nou în artă?”. Invitația a venit la cererea publicului, care a apreciat foarte mult prima expoziție pe care a realizat-o, iar noi suntem de acord că arta are nevoie de un refresh. De asemenea, pentru expozițiile internaționale, curatorii sunt desemnați de partenerii noștri: expoziția realizată în parteneriat cu Victoria and Albert Museum, Londra, a avut 2 curatori de la V&A, așa cum expoziția dedicată marilor maeștri ai picturii spaniole va avea o curatoare din Spania, dr. Helena. Alonso, cu o experiență vastă în domeniu.

Cum intuiți/ deduceți temele care vor stârni cel mai mare interes și lucrările care trebuie puse în centrul atenției?

I. C.: Echipa noastră este conectată la fenomenul artistic local, regional și internațional, dar și la feedback-ul vizitatorilor noștri. Vom continua să realizăm retrospective ale marilor maeștri, pentru că publicul nostru rezonează foarte bine cu arta românească și vrea să descopere tot acest patrimoniu prea puțin cunoscut. Vom continua, de asemenea, să privim spre expoziții internaționale și să colaborăm cu instituții prestigioase din afara țării, pentru că publicul nostru merită să le vadă la el acasă. Așa cum vom continua să oferim scena tinerilor artiști, să descoperim și să promovăm talentele momentului, Art Safari având dintotdeauna o mare componentă educațională.

Ați avut vreodată surpriza să vă întâlniți cu un interes foarte mare pentru creații care la început nu vi s-au părut a avea cel mai mare potențial de atracție?

I. C.: Desigur, un exemplu în acest sens vine chiar de la ultima ediție, când ne-am așteptat cu toții ca expoziția de la celebrul muzeu londondez Victoria and Albert să fie în topul preferințelor vizitatorilor noștri. Deși a fost o expoziție foarte apreciată, iată că preferatul publicului nostru a fost un Popescu. Ștefan Popescu, unul dintre cei mai mari artiști din perioada interbelică, școlit în Germania, la Paris, prietenul lui Constantin Brâncuși, singurul artist român cu 3 participări la Bienala de la Veneția în palmares, dar care era prea puțin cunoscut în România. Marele pictor călător al artei românești i-a cucerit rapid pe vizitatorii noștri cu pânzele sale absolut minunate, care ne-au purtat într-un voiaj din Occident în Orient și în România, în Delta Dunării sau în curțile țărănești pline de crizanteme și crăițe. Abia așteptăm să vedem ce ecou va avea Ion Theodorescu-Sion la ediția a 11-a, un unionist convins care a pictat un adevărat spectacol al specificului românesc, un pictor sofisticat cu studii începute în România și finalizate la Paris.

Cum a evoluat interesul pentru piața de artă în timpul pandemiei și acum când se anunță recesiunea? S-au schimbat anumite tendințe? Ce se caută acum?

I. C.: Piața de artă este o piață ca oricare alta, doar că arta se cumpără în primul rând și cu inima. Trebuie să fii pasionat ca să te îndrepți spre genul acesta de investiție și nu spre alta. Colecționarii creează legături imediate cu o operă.

Pandemia a influențat mult procesul de achiziție, în mod pozitiv. Tranzacțiile sunt mai accesibile și mai populare prin platformele online. La nivel global, piața online a continuat să se extindă în 2021, ajungând la o valoare de 13,3 miliarde de euro.

Banii cheltuiți cu o operă de artă reprezintă o investiție sigură, care nu se devalorizează. Achiziția de obiecte de artă sau ceasuri reprezintă (de secole!) o investiție sigură, valoarea acestora crescând constant.

Arta clasică este preferata iubitorilor de artă, arta muzeelor, arta marilor maeștri, dar opere importante ale artiștilor muzealizați apar în piață din ce în ce mai rar. Observăm și o preferință crescândă pentru ceasuri și bijuterii de colecție.

Ce aveți în perspectivă? Va mai călători arta cu metroul bucureștean? Va mai întâmpina călătorii la aeroport? Cum vedeți dezvoltându-se acoperirea artistică a Palatului Dacia Romania?

I. C.: Având o puternică latură educaţională, misiunea noastră este de a apropia arta de public și de a educa noile generații prin organizarea de ateliere de artă pentru copii, tururi ghidate și expoziții de artă contemporană în spații neconvenționale, cum ar fi Aeroportul Henri Coandă (de unde primim constant tag-uri pe Instagram) sau metroul bucureștean (o ocazie minunată să ne bucurăm de puțină cultură și culoare în drumurile noastre).

Probabil unii dintre privitorii tineri de azi vor fi colecționarii de mâine. Cum ai sfătui un tânăr să facă prima investiție în artă? Ce fel de artă? Are nevoie de un consilier aici?

I. C.: Dincolo de aspectul emoțional, investiția în artă poate fi extrem de profitabilă în România, mai ales dacă știi ce și cum să alegi. De aceea, este bine să fii informat, să apelezi la un consultant care te va ghida în funcție de preferințe, buget și piață. Și, bineînțeles, să vizitezi cât mai multe expoziții, muzee.

Luis Masriera, Odalisque, oil on canvas
Luis Masriera, Odalisque, oil on canvas
View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top