Kate Winslet: Dansez dupa propriul ritm
E o femeie trupesa de peste 40 de ani, cu doi copii si un Oscar. Fumeaza si nu citeste presa. In lumea celor dependenti de opinia altora, Kate Winslet vine cu idei sanatoase despre cum poti trai facand ceea ce te taie capul si fiind fericit in acest fel. Dar si un bun profesionist.
Grasuta, fumeaza in public, ocazional, injura pe platou. S-a chinuit o perioada cu dietele menite sa o transforme din Kate Winslet, cea cu rotunjimi delicioase ca desprinse din descrierile lui Chaucer (va mai amintiti de savuroasele si sulfuroasele Povestiri din Canterburry, de la orele de engleza?).
Pana la urma, s-a lasat pagubasa. Chiar si in templul nevrozelor si isteriilor (eufemism pentru Hollywood) trebuie, pana la urma, sa traiesti cu ceea ce ti-a lasat Dumnezeu. Kate Winslet este o „English woman in New York“, cu toata savoarea de autenticitate continentala. Talentata pana in maduva oaselor, fascinand ochiul camerei cu trasaturile ei pronuntate si expresivitatea un pic aspra (in ciuda aparentei materne si calde), Kate Winslet traieste dupa propriile-i reguli. Are doi copii si nu arata ca Madonna, slava cerului… A pozat goala pentru Vanity Fair si pastreaza printurile de dinainte de Sfantul Photoshop al Vedetelor, care sa demonstreze ca nu a fost „cosmetizata“ mai deloc.
Pai, cum sa nu o admiri? Ti-o doresti alaturi atunci cand divortezi si cand te mariti. E prietena sincera si dintr-o bucata.
Cum va autocaracterizati?
– Nu sunt genul de femeie care sa traiasca dupa ceea ce ii ordona altii. Asta e valabil pentru intreaga mea viata si pentru relatiile pe care le am. Eu dansez dupa propriul meu ritm si cred ca asta e important pentru toti. Desi cred ca nu toti au norocul meu. Multi nu cred in ei insisi si nu pot spune „la naiba cu toate, asta vreau eu sa imbrac astazi si ma doare in cot de mama!”. Iar asta e o judecata superficiala, sunt lucruri mai adanci de care ar trebui sa se elibereze.
De unde vine aceasta forta?
– Cred ca vine de la parintii mei. Am avut o familie foarte iubitoare si unita. Ai mei mi-au spus mereu sa merg inainte, pentru ca nu am nimic de pierdut. Nu inveti decat daca incerci si vezi despre ce este vorba.
Va doreati sa va casatoriti?
– Nu, nu prea a fost visul meu, dar este interesant ca anumite fete au despre ele insele aceasta idee. Nu e genul meu.
Destul de neobisnuit.
– Da, este. Foarte. Imi amintesc de vremurile cand tata ne lua pe mine si pe sora mea la auditii. Eu eram mereu putin cam prea grasa si purtam hainele care nu trebuia si i-am zis de vreo cateva ori ca nu voi lua auditia. Iar tata imi spunea ca nu sunt acolo ca sa iau auditia, ci pentru ca am nevoie de acea experienta. Sa intru in sala si sa ma amuz. Atitudinea este cea mai importanta si faptul ca pot sa fiu eu insami. Am fost invatata astfel de lucruri toata viata. Iar tata inca mi le spune.
Si asta le spuneti si copiilor?
– Absolut.
Editare de Cristina Udangiu
Foto: Guliver/Camera Press
Citeste continuarea in revista Psychologies editia lunii iunie.
