Șanse la o viață fără traume pentru copiii instituționalizați
Luna ianuarie devine cea mai grea pentru copiii din sistemul de protecție. Dacă în decembrie ei s-au bucurat de ceva atenție, au primit mai multe haine sau jucării decât de obicei, odată trecute sărbătorile problemele se întorc. Reîncep să se confrunte cu demonii aduşi în sufletele lor de traumele suferite şi de nesiguranţa pentru viitor.
Cunoscând realitățile acestor copii, programul Ajungem MARI se concentrează asupra nevoilor lor în fiecare zi din an. 1400 de voluntari merg săptămânal la 3000 de copii şi tineri instituţionalizaţi ca să îi ajute la teme, ca să le arate viaţa din afara centrelor de plasament, îi duc la diverse cursuri, la cursuri vocaţionale, îi recomandă pentru cursuri de formare profesională, dar şi pentru şedinţe de psihoterapie.
„În cazul adolescenților/ tinerilor din sistemul de protecție, avem de-a face cu gestionarea inadecvată a emoțiilor și cu descărcarea lor în agresivitate împotriva celorlalți sau/și împotriva lor înșiși (furie, tristețe, sentimentul de abandon și singurătate, sentimentul de nesiguranță). Relaționarea și comunicarea defectuoase sunt, de asemenea, provocări mari pentru ei. Din păcate, unii se confruntă cu toate acestea pe fondul abuzului emoțional și fizic la care au fost supuși în copilărie și la care continuă să fie supuși. Toți acești adolescenți/ tineri aflați în dificultate au nevoie de psihoterapie în loc de tratament psihiatric pe termen lung, care uneori se întâmplă să pornească de la o diagnosticare profund eronată”, spune Luiza Amalia Mareş, psihoterapeut ce lucrează cu copii instituţionalizaţi.
Copiilor instituționalizați le lipsește iubirea, nu hainele și mâncare
Se vorbeşte frecvent despre nevoile copiilor instituţionalizaţi, dar de cele mai multe ori sunt înţelese greşit. Copiii din centrele de plasament au şi mâncare, şi haine, merg şi la şcoală. Nevoile lor sunt de ordin emoţional. Sunt copii marcaţi de traume (abandon, abuz) care îşi pun teribil amprenta asupra lor, iar toate acestea îi lasă cu o nesiguranţă extremă. Se cred nedemni, incapabili de mai mult, dar sunt avizi de iubire şi de atenţie. Îşi doresc enorm să arate că există şi să simtă că sunt importanţi, că și ei contează.
În cadrul programului Ajungem MARI, o parte din ei au acces la şedinţe de psihoterapie, dar necesarul în acest sens este mult mai mare. Sunt 45000 de copii în sistemul de protecție în prezent, iar an de an se mai alătură alți 9000 de copii. Este motivul pentru care Ajungem MARI a dat startul campaniei „Suflet fragil, caut o inimă mare!”, pentru a strânge fonduri pentru psihoterapia acestor copii abandonați. Prin terapie, copiii şi tinerii abandonaţi pot primi speranţă şi acces la drumul spre vindecare a suferinţelor multiple pe care le-au îndurat.
„Îmbunătăţirile vin cu timpul şi cu mult lucru. Una dintre problemele principale este menţinerea rezultatului pozitiv; acești tineri nu au siguranță și susținere emoțională în afara cadrului terapeutic. Însă, pe termen lung, perserverența şi dorinţa de a rezolva lucrurile duc la rezultate bune.” – mai spune psihoterapeutul Luiza Amalia Mareş.
Cu puțin ajutor, iubirea își face loc din nou în viața copiilor abandonați
Marius are acum 18 ani; a ajuns în centrul de plasament la 4 ani, după ce tatăl lui a murit, iar mama a plecat la muncă în străinătate, promițându-i copilului o viață mai bună. Însă femeia s-a recăsătorit peste hotare, iar noul soţ nu i-a permis să mai revină în România, să-şi revadă fiul.
Marius a crescut măcinat de ură şi lipsit de încredere în cei din jur. Şi-a promis că nu-şi va face niciodată o familie și nici se va îndrăgosti vreodată. Ani de zile a trăit nutrind aceste gânduri şi credinţa că lucrurile nu au cum să se schimbe în bine.
A acceptat totuşi să meargă la terapie şi după un an de zile a acceptat să vorbească cu psihoterapeutul său şi despre iubire. Învaţă uşor, uşor, că poate fi iubit. Învață şi să iubească. Acum crede că viaţa poate fi şi frumoasă dacă nu te mai înverşunezi împotriva tuturor şi nu laşi suferinţele trecutului să îţi conducă deciziile din prezent. A reuşit să se angajeze şi cu venitul obţinut se poate întreţine singur. Încă spune că nu îşi doreşte o familie, dar acum acceptă ideea că ar putea fi oameni pe această lume care să ţină la el şi este decis să nu îi mai respingă.
Marius n-ar fi ajuns aici fără şedinţele de psihoterapie; el ştie că mai are de lucru, pentru că vindecarea e un proces care durează.
Cum poți dărui și tu iubire
Sprijină programul de psihoterapie pentru copiii din centrele de plasament derulat de Ajungem MARI donând 4 euro pe lună printr-un SMS la numărul 8864 cu textul „IUBIRE”. Sau alege o altă formă de donație de pe site-ul www.ajungemmari.ro (transfer bancar, redirecționare 20% din impozitul pe venit/ profit etc.)
În acest moment, sunt 70 de copii și tineri instituționalizați ce beneficiază de ședințe săptămânale de terapie prin programul derulat de Ajungem MARI. Până acum, asociația a ajutat 287 copii și tineri să meargă săptămânal la psihoterapie. Unii dintre aceștia au beneficiat de terapie un an sau chiar doi.
Centrele de plasament sunt însă pline cu copii care au nevoie de ajutor ca să poată primi şansa unei vieţi mai bune. Ajungem MARI este cel mai mare program educațional din țară pentru copiii din sistemul de protecție. De peste 8 ani, le colorează copiilor instituționalizați viața. De altfel, programul a primit recomandare din partea Ministerului Muncii pentru a fi implementat în sprijinul a cât mai mulți copii vulnerabili.
Psychologies susține campania „Suflet fragil, caut o inimă MARE!”, derulată de Ajungem MARI.
