„Scuze…” Cum îndrepți cu adevărat o greșeală?

Cu ce începi o scuză sinceră? În niciun caz cu „Îmi pare rău, să știi!” și nici cu „Dar și tu ai greșit!”. A-ți cere iertare începe, în mod paradoxal, cu a-l asculta pe cel pe care l-ai rănit. Și doar apoi vin reparațiile și regretele. Despre arta de a îndrepta lucrurile, despre cum ne învățăm copiii să-și ceară iertare sau despre cine și cum poate să ceară scuze Ucrainei pentru toate suferințele și distrugerile de acolo, am discutat cu psiholoaga americană Molly Howes, autoarea volumului O scuză bună. Patru pași pentru a îndrepta lucrurile, carte recent tradusă la Editura Trei.

Psychologies: Aș începe discuția noastră cu un scenariu pe care îl văd adesea în parc, la locul de joacă: atunci când un copil îl lovește sau îl împinge pe un altul, care începe apoi să plângă, părintele celui neascultător își ceartă odrasla și îi poruncește: „Te-ai purtat foarte urât! Du-te la Ionel, că uite cum s-a supărat, și cere-ți imediat scuze!”. Ce învață un copil din asta?

Molly Howes: În opinia mea, atunci când îi învățăm pe copii să spună doar de formă „Îmi pare rău”, de fapt îi încurajăm să spună ceva ce ei nu înțeleg – și atunci e clar că ei nu vor regreta cu adevărat ceea ce au făcut. (În acest context, vreau să precizez ceva: știu cât de greu este să educi bine un copil și toți dintre noi, inclusiv eu, mai facem și greșeli la nivel de parenting. De aceea, atunci când dau sfaturi de parenting, ele trebuie receptate cu toată empatia și cu tot respectul meu pentru părinți, căci nu-mi doresc ca sfaturile mele să sune a judecăți negative.) Revenind la ce m-ați întrebat, în loc să-i cerem copilului nostru care l-a lovit pe un altul să repete ca un papagal niște vorbe goale, am putea să pornim mai degrabă de la suferința micuțului care a fost necăjit, pentru a dezvolta empatia copilului nostru. L-am putea deci întreba: „Cum crezi tu că se simte Ionel acum?” sau „Îți dai seama cât de tare l-ai făcut să sufere?” sau „Cum ar fi fost dacă ai fi fost tu în locul lui – ce-ai fi simțit?”. La fel, l-am putea îndruma pe copil să învețe cum poate să repare greșeala: „Cum crezi că ai putea să îndrepți ce-ai făcut rău?” sau „Ce crezi că l-ar putea face pe Ionel să se simtă un pic mai bine?” sau „Cum poți să repari ceea ce ai făcut?”. În acest fel, veți asigura bazele dezvoltării copilului într-o persoană responsabilă și empatică.

Citește articolul integral în ediția de aprilie a revistei Psychologies sau abonează-te și primește lunar cadourile pregătite.