Tipsuri pentru invatat la examene
Ne plangem ca nu tinem minte unde am pus cheile de la masina sau ca nu mai suntem in stare sa ne amintim rapid aria cercului, sau radical din 49… Memoria este o capacitate volatila, foarte capricioasa, pe care abia recent au inceput sa o decodeze psihologii. Si sa ii controleze mecanismele.
O data cu varsta si cu rutina profesionala, creierul nostru si, implicit, memoria intra intr-un fel de rutina comoda. Dupa terminarea studiilor superioare, nu prea mai avem ocazia de a memora formule, texte, etc. Slava Domnului, pentru ca nu e cea mai simpatica dintre ocupatii, sa stai si sa inveti!
Echivalam invatarea cu memorarea si nu suntem departe de adevar. Pentru rezolvarea multor probleme, de orice fel ar fi ele, avem nevoie de „algoritmi“ (nu doar in sens matematic – ci de „scheme“ de lucru), pe care sa-i aplicam. Astfel, pentru un bilant contabil, avem nevoie de cateva formule matematice, pentru a conduce masina avem nevoie sa cunoastem codul rutier (o cunoastere in buna masura mecanica, pana in momentul in care regulile chiar capata sens, in virtutea experientei la volan) sau avem nevoie sa stim legile, ca sa ne descurcam onorabil ca avocati. Nu mai vorbesc de cantitatea enorma de informatie pe care trebuie sa o retina un viitor medic…
O facultate putin cunoscuta
Avem nevoie de ea, dar ii stim prea putin legile de functionare. Si, in general, nu ne place sa memoram chestii. Memorarea inseamna efort. Memorarea inseamna atentie investita, iar cu atentia creierul nostru se zgarceste. Sau e pur si simplu incapabil sa o mobilizeze, pentru ca este obosit, distras, demotivat, neinitiat in acel tip de informatie care trebuie memorata… Si putem gasi alte cateva motive de a inchide cartea si de a ne uita, mai bine, la un film.
O prima regula ar fi ca nu putem retine ceva in care nu investim atentie. Cine spune ca poate invata usor in conditii de zgomot, frig sau canicula, sau in prezenta altor stimuli deranjanti sau tentanti (o vecina frumoasa ori un catel adorabil si odihnit) se pacaleste. Vei memora mai bine materialul la care esti foarte atent. In final, si cu vecina alaturi tot vei tine minte ceva, dar se va intampla dupa mai mult timp.
Suprainvatarea este utila. Ceea ce englezii numesc overlearning nu este decat investirea suplimentara de atentie si o repetare in plus, dincolo de pragul la care „simti ca stii“. You never know what you don’t know, mai spun ei. La a treia sau a patra lectura, vei descoperi detalii pe care le-ai ignorat anterior si care pot face diferenta sau care completeaza the big picture.
Citeste continuarea articolului in revista Psychologies, editia noiembrie 2012.
