7 lucruri pe care trebuie să le știi despre dopamină

Probabil că nu este prima oară când auzi despre dopamină, dar care sunt rolurile sale în organism? În acest articol vei descoperi câteva informații concrete, uimitoare, despre procesele în care este implicată dopamina și despre impactul pe care îl are aceasta în viața fiecăruia dintre noi. 

1. Dopamina este  esențială pentru funcționarea normală a creierului

Dopamina este un neurotransmițător, un fel de mesager chimic. Ea este implicată în capacitatea individului de a simți plăcere, de a gândi și planifica, de a se concentra și de a găsi interes în anumite activități.

Rolul dopaminei și importanța acesteia sunt observate, în general, abia în momentul în care survine un dezechilibru la acest nivel, deoarece excesul sau carența de dopamină declanșează o serie de boli grave [1]. 

2. Există o legătură între dopamină și schizofrenie

Studiile recente au demonstrat faptul că multe dintre simptomele schizofreniei au legătură cu acumularea dopaminei în anumite zone ale creierului – este cazul halucinațiilor, de pildă. Pe de altă parte, cantitatea insuficientă de dopamină din alte zone ale creierului declanșează lipsa de motivație și de dorință [2]. 

3. Dopamina este implicată în apariția deficitului de atenție

Deficitul de atenție (ADHD) este diagnosticat din ce în ce mai frecvent în ultimii ani. Deși mecanismele sale de apariție nu au fost clarificate încă, un lucru e sigur: medicamentul care funcționează în controlarea simptomelor ADHD-ului determină creșterea sintezei de dopamină din organism. 

Prin urmare, este normal ca oamenii de știință să concluzioneze că între ADHD și dopamină există o legătură evidentă [1]. 

4. Dopamina e responsabilă pentru apariția dependenței de droguri

Majoritatea drogurilor, cum ar fi cocaina, determină o creștere bruscă, rapidă și importantă a concentrației de dopamină din creier. Este un proces care oferă un mare grad de satisfacție organismului, o senzație de deplină mulțumire și încântare.

Folosirea repetată a drogului determină, însă, creșterea pragului chimic pentru resimțirea plăcerii. Prin urmare, e nevoie să iei tot mai mult, tot mai des, pentru a atinge, din nou, aceeași senzație. 

Concomitent, organismul produce din ce în ce mai puțină dopamină din proprie inițiativă, ceea ce înseamnă că, între dozele de drog, pacientul resimte o stare de nemulțumire, de disconfort, de tristețe emoțională profundă. Este un cerc vicios care determină adicția [3]. 

5. Dezechilibrele dopaminei declanșează boala Parkinson 

Dopamina facilitează comunicarea dintre neuroni, în vederea unei bune coordonări motrice. În boala Parkinson se înregistrează degenerarea unui tip de neuroni, care devin incapabili să mai transmită semnale nervoase, prin urmare sinteza de dopamină la nivelul organismului scade. 

Dezechilibrul rezultat determină apariția simptomelor caracteristice bolii: tremor, rigiditate musculară, lentoare, probleme de echilibru și coordonare. Tratamentul împotriva bolii Parkinson include medicamente care determină creșterea sintezelor de dopamină [2]. 

6. Carența de dopamină e asociată cu obezitatea

Obezitatea apare atunci când organismul primește mai multe calorii decât este capabil să folosească. Se pune întrebarea de ce atât de multe persoane sunt incapabile să se oprească, pur și simplu, din mâncat ca să slăbească?

Răspunsul este unul complex și implică un răspuns inadecvat al organismului la sistemul personal de recompense. La aceste persoane, sinteza de dopamină este insuficientă și asociată, adeseori, unei carențe de serotonină, ceea ce le determină să găsească un refugiu și sentimentul de satisfacție în mâncare [1]. 

7. Dopamina e implicată în procesul de luare a deciziilor și de motivație intrinsecă

Dopamina are incredibilul beneficiu de a permite anticiparea rezultatelor unei anumite alegeri. Dopamina este cea care ne orientează alegerile în direcția rezultatelor favorabile și ne ajută să evităm greșelile.

Tot dopamina este implicată în modularea comportamentului uman în funcție de experiențele anterioare. Atunci când anticipezi, în mod eronat, un rezultat nemulțumitor, dopamina te ajută să înveți că e bine să testezi lucruri noi – multe dintre ele se vor dovedi a fi surprize plăcute. Invers, când anticipezi în mod eronat un rezultat favorabil, dopamina te ajută să înveți că prudența este atitudinea potrivită. 

Tot dopamina este cea care, în anticiparea unui eveniment, induce o stare de atenție și motivație. Dopamina este cea care te ajută să duci la bun sfârșit o sarcină dificilă (de pildă, terminarea unui maraton), în anticiparea sentimentului de satisfacție de la final. Dopamina este responsabilă pentru  bună parte din dorința sexuală [3]. 

Dopamina este un mediator chimic responsabil pentru multe zone ale comportamentului uman. Dezechilibrele care afectează sinteza de dopamină pot determina afecțiuni grave. 

Bibliografie:

1. Diederen, Kelly M. J., and Paul C. Fletcher. „Dopamine, Prediction Error and Beyond.” The Neuroscientist, 26 Apr. 2020, p. 107385842090759, 10.1177/1073858420907591, accesat la 22.01.2023;
2. HealthDirect. „Dopamine.” Healthdirect.gov.au, Healthdirect Australia, 2 May 2019, www.healthdirect.gov.au/dopamine, accesat la 22.01.2023;
3. Salisbury, David. „Dopamine Impacts Your Willingness to Work.” Vanderbilt University, Vanderbilt University, May 2012, news.vanderbilt.edu/2012/05/01/dopamine-impacts-your-willingness-to-work/, accesat la 22.01.2023.