Ferestre către anotimpuri de poveste
Persoană energică și radioasă, a cărei curiozitate și agerime e accentuată, parcă, de zulufii care‑i încadrează chipul senin, Anca Dușe este o fire pe cât de creativă, pe atât de pragmatică. Născută și crescută în ritmul alert al Bucureștiului, trăiește constant cu conștiinţa curgerii timpului pe care nu suportă să‑l lase să‑i scape printre degete. Ar vrea să convertească fiecare clipă într‑o amintire valoroasă, într‑un suvenir memorabil și monetizabil pentru ea și pentru ceilalţi. Așa a fost de mică, îmi spune. Crescând într‑o familie cu venituri oarecum modeste, a ales să‑și fructifice talentul colaborând încă din liceu cu diverse publicaţii și agenţii de publicitate pentru care grafica era, la vremea aceea o raritate aflată la mare căutare.
Psychologies: Dragă Anca, e mare lucru să‑ţi găsești drumul cu ușurinţă, să poţi alchimiza și monetiza cu succes ceea ce faci cu talent și plăcere. Mă refer la fotografie și călătorie, la artă și business așezate în aceeași propoziţie. Aș fi tare curioasă să‑mi dezvălui și mie secretul din spatele reușitei tale atât de apreciate și căutate, iată, de tot mai multă lume. Ia‑ne cu tine într‑o călătorie în timp, înapoi în punctul de unde a început această aventură pentru tine.
Anca Dușe: Aventura, ca pentru orice licean, a început la biroul meu de lucru, în spaţiul meu intim de creaţie, acasă. Fiind elevă la Liceul Nicolae Tonitza, la secţia de animaţie și apoi de scenografie, desenam, creionam, pictam mai tot timpul. E adevărat că am pornit cu un pas mai târziu decât majoritatea colegilor mei care erau la Tonitza dintr‑a cincea, dar cu perseverenţă și exerciţiu susţinut am recuperat rapid. Nu a fost ușor, liceul de artă cere o investiţie majoră de resurse de timp și de bani pentru materiale de pictură și desen, dar părinţii mei m‑au încurajat și m‑au susţinut constant.
Citeşte articolul integral în cadrul ediţiei de octombrie 2021 a Revistei PSYCHOLOGIES.
