Mancarea ne schimba emotiile?
De cand nu am mai consumat gluten, am simtit o ameliorare a starii mele generale“, povesteste Simona, 39 de ani.
„Nu mai am dureri de stomac sau de cap, nu mai simt oboseala cronica si, pentru prima data, am o adevarata senzatie de lejeritate.“
Nutritionistii si medicii generalisti anunta un trend de crestere a intolerantei la gluten, termen general ce numeste proteinele care se gasesc in grau, secara, orz, ovaz.
Forumurile de pe internet abunda de marturii care acuza glutenul pentru deficientele de atentie, problemele scolare, tulburarile de comportament, depresiile…
De douazeci de ani, o asociatie suedeza, Scoala Stelior, sustinuta de un colegiu de stiinte, considera glutenul vinovat pentru agravarea unor boli cum ar fi autismul si schizofrenia.
In acest context, glutenul are un capital de imagine destul de afectat, insa el nu este singurul „infractor“, caci glutamatul, aspartamul sau chiar lactoza, cazeina, zaharurile, colorantii ar putea, si ele, sa ne afecteze in egala masura sanatatea fizica.
Literatura stiintifica este plina de studii, observatii, descrieri referitoare la legaturile directe dintre alimentatie, functionarea creierului si comportament. In ciuda numarului mare de informatii disponibile, foarte putine sunt insotite de recomandari sanitare.
De ce? Din doua motive. Foarte multe dintre aceste studii nu sunt realizate ca la carte. Mai precis, dublu-orb impotriva efectului placebo, de exemplu, ceea ce nu le face sa fie acceptate de comunitatea stiintifica si de autoritatile sanitare. In al doilea rand, pana mai curand, creierul si functiile cognitive erau un taram necunoscut.
Molecule binefacatoare
Aparitia imagisticii medicale (RMN, scanner etc.) a permis reducerea distantei dintre cunoasterea structurii creierului si functiile cognitive. De acum inainte, cercetatorii sunt capabili sa identifice in alimentatia noastra moleculele susceptibile sa ne influenteze hormonii si neurotransmitatorii, deci comportamentul. Ceea ce intareste teoriile care asociaza nutritia cu sanatatea mintala.
Astazi, s-a dovedit ca Omega 3, antioxidantii, probioticele si polifenolurile, vitaminele, mineralele si oligoelementele, in afara de binefacerile lor asupra sanatatii, au urmari pozitive asupra comportamentului nostru: mai putina agresivitate, agitatie, schimbari de dispozitie si depresie…
Ca dovada, avem experimentul facut de Bernard Gesch, cercetator in nutritie si criminologie la Universitatea din Oxford, Anglia, care arata, intr-o maniera spectaculoasa, impactul unei schimbari de alimentatie asupra comportamentului agresiv al unor tineri detinuti.
Impresionata de aceste rezultate, o fundatie britanica (Wellcome Trust) a finantat un alt studiu de foarte mare anvergura asupra unor tineri detinuti, cunoscuti pentru violenta lor, integrand la acesta si teste comportamentale si cognitive.
Pentru a verifica daca simpla modificare a alimentatiei persoanelor in dificultate reduce procentul delincventelor, experimentele pot fi facute si pe alte grupuri, de exemplu in scoli din cartiere mai rau famate.
O sugestie interesanta a carei valabilitate este deja demonstrata intr-un liceu american din Wisconsin, unde natura meselor oferite elevilor s-a schimbat complet. In meniu exista proteine naturale, cereale integrale, fructe si legume, totul pregatit pe loc, fara coloranti, conservanti, prajeli sau sucuri acidulate. Rezultatul: tinerii sunt mai putin indisciplinati, mai concentrati si au rezultate scolare mai bune.
