Now Reading
Mângâieri

Mângâieri

cristina-eremia
mângâieri

Astăzi mă odihnesc. Azi îţi dau atenţie ţie. Aleg să te mângâi, să te simt, să te înţeleg, să te îngrijesc. Căci fără tine ce aș fi?! Îmi pun palmele și urechea pe inimă și o ascult cum își bate darabana în degetele mele. O simt cum bate ritmat. Ca o tobă străveche care mă conectează cu bunii și străbunii mei. Și simt și plămânii, în dilatarea și contracţia lor, suflu al vieţii, procesând prima hrană pe care-am ingerat-o când am ieșit din trupul mamei.

Îmi iau capul obosit în palme și îmi masez fruntea și tâmplele zvâcninde, rapid, mecanic, obsesiv, dorind să scot toată tensiunea din el. Atâta durere! Prea multă…

Citeşte articolul integral în cadrul ediţiei de mai 2021 a Revistei PSYCHOLOGIES.

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top