Snacking sau cum sa faci rontaitul sanatos

Fie ca esti la birou sau in fata televizorului, ti-ai facut obiceiul sa rontai ceva? Fenomenul se numeste „snacking“, dar nu iti face griji, poate fi tinut sub control si poate fi prietenos cu silueta.

Programul nostru este foarte aglomerat, cu multe proiecte, intalniri, ore suplimentare, bone, gradinite, sedinte cu parintii, cumparaturi si lista poate continua. Avand acest ritm infernal, usor-usor, te obisnuiesti sa-ti iei mesele ori­unde si oricand.

Sandwichuri mancate in masina intre doua intalniri, biscuiti si batoane de cereale in timp ce te concentrezi la un raport. Chipsuri sau popcorn cand vezi un film acasa sau la cinematograf. Plus „ciugulitul“ aferent pregatirii cinei copiilor. „Snacking-ul“, (termen englezesc derivat de la cuvantul „snack“, – „gustare“, si in varianta „home picking“ – pentru rontaitul de acasa) se gaseste in toate sferele vietii. Si a devenit o a doua natura.

Alternative

Desi stim foarte bine ca un baton de ciocolata sau o prajitura sunt mult mai tentante, iar tu nu vrei sa renunti la obiceiul de a rontai la serviciu… iti propunem varianta de compromis!

Pentru ca sunt bogate in vitamine, antioxidanti si acizi grasi iti recomandam: fructele proaspete sau uscate, migdalele, nucile, alunele, legumele proaspete, fisticul, semintele de dovleac si floarea-soarelui.

Influenta comportamentului

Snacking-ul influenteaza oamenii atat din punctul de vedere al sanatatii, cat si al comportamentului. Nutritionistii ii atribuie toate relele, incepand cu obezitatea care duce la diabetul zaharat si terminand cu cresterea colesterolului.

In momentul in care discutam de obezitate, coincidenta dintre supraponderalitate si rontait justifica si amplifica ingrijorarea medicilor.

Pentru unii specialisti, acest lucru poate indica o stare psihica proasta si este posibil chiar sa creeze un sentiment de culpabilitate. Mai ales ca in ziua de astazi creste preocuparea pentru a manca sanatos, bio.

Vrem sa aratam cat mai bine, sa nu avem colacei, celulita si daca se poate sa avem masurile din anul doi de facultate. „Rontaitul” ar fi, deci, un eufemism, destinat sa diminueze anarhia alimentara, pentru a o face mai acceptabila in ochii anturajului, a celor interesati si, de ce nu, a propriei persoane.

Nu intra in negare

Este dificil ca intr-un asemenea context sa nu te simti vinovat ca rontai. Si sfarsesti prin a nega. „Eu sa mananc intre mese? Niciodata!”. Sau putem discuta de non-perceptia rontaitului, care pune adevaratele pro­bleme.

Cum echilibrul tau personal se gaseste intre 1.500-2.000 de calorii pe zi, nu conteaza daca le imparti in trei, patru sau sase mese, din moment ce nevoia este satisfacuta. Insa, daca nu recunosti ca ai rontait, uiti sa contabilizezi gustarile.

Iar formula masa si gustare inclina balanta in favoarea kilogramelor in plus. Sau rontaitul poate deveni modul principal de alimentatie. Chiar exclusiv. Nu trebuie sa fii un as in nutritie ca sa iti dai seama ca aceasta multiplicare a meselor duce la un dezechilibru.

Este destul de greu sa repartizezi corect aporturile nutritionale la trei mese, dar la opt partitii alimentare misiunea devine aproape imposibila. Rezultatul: cu cat rontai mai mult, cu atat risti sa pui kilograme in plus.

Fractionarea meselor

„Aperitivul” poate fi supranumit suma rontaitului institutionalizat. Dar in afara acestuia si a pauzelor „legale” care nu depasesc aportul caloric zilnic necesar, unele persoane sunt incurajate sa fractioneze mesele. Deci, sa manance in afara lor.

Domnii fac asta constient, pentru a lupta contra denutritiei. Femeile insarcinate, spontan, pe la sfarsitul sarcinii. Copiii trebuie sa manance mai des decat adultii, pentru a-si asigura cresterea. Sau, in cadrul unui regim de slabire, multi medici recomanda sa ma­nanci mai des pentru a dife­rentia foamea de satietate, si sa administrezi mai bine consumul. Rontaitul pentru silueta!

Asuma-ti pacatele

Pe langa problema legata de adaosul inconstient al meselor si al rontaitului, se pune problema comportamentului. Atunci cand negi faptul ca ai rontait, actul devine automat si perceptia foamei, a poftei si a satietatii se confunda.

Bagi mana in punga de chipsuri si o termini fara sa-ti dai seama. Rontaitul corespunde unui comportament de fuga – gandurile si emotiile de moment sunt de­ranjante, iar mancatul la televizor sau cand citesti ceva, iti permite sa te detensionezi.

Aceasta absenta a perceptiei ca mananci favorizeaza instalarea automatismelor – stau peste program, mananc ciocolata, ma uit la televizor, mananc popcorn – generand o dezordine alimentara care conduce la acumularea kilogramelor.

Insa, daca este bine inteles si bine integrat, rontaitul nu implica tulburari psihologice sau de sanatate si nu pune deloc probleme. In masura in care astepti sa ti se faca foame, pentru a manca din nou.

In acest caz, singura consecinta cu adevarat imputabila adusa rontaitului este… cresterea numarului de carii. Cea mai mica gustare provoaca secretii acide care ataca smaltul dintilor.

Rontait sanatos vs rontait daunator

Iata ce ne invata dr. Gillian McKeith, autoarea cartii „Esti ceea ce mananci” despre alimentatia noastra. Iar daca alternativele la rontait nu ti s-au parut asa de savuroase, poate impactul asupra propriului corp te va convinge.

Hrana sanatoasa
–  imbunatateste capacitatea de gandire;
–  reduce stresul;
–  sporeste vitalitatea;
–  confera un aspect sanatos si stralucitor tenului, parului si unghiilor;
–  creste fertilitatea si apetitul sexual;
–  ataca bacteriile si virusurile;
–  previne durerile de cap si crizele de astm;
–  duce la crearea unor substante care atenueaza durerile si inflamatiile provocate de artrita;
–  creste rezistenta la gripa si raceli obisnuite prin stimularea producerii de anticorpi;
–  ajuta la intarzierea procesului de imbatranire si incetinirea degradarii naturale a organismului.

Hrana daunatoare
–  conduce la cresterea in greutate;
–  cauzeaza probleme digestive, inclusiv balonare si crampe;
–  afecteaza capacitatea de concentrare;
–  acelereaza procesul de imbatranire a organismului;
–  afecteaza negativ fertilitatea si libidoul;
–  duce la ingustarea si rigi­di­za­rea arterelor favorizand aparitia cheagurilor de sange;
–  slabeste imunitatea;
–  va declansa atacuri insesiza­bi­le care vor duce la slabirea arti­culatiilor si la blocarea arterelor, crescand riscul afectiunilor cardiovasculare si al artritei;
–  confera un aspect nesanatos tenului, parului si unghiilor.

Foto: 123rf.com