Bârfa ca formă de bullying, indisponibilitatea emoțională a părinților și violența în relații – printre cele mai comune probleme ale adolescenților din România

„Cum arată viața de adult când ai fost crescut de un părinte indisponibil emoțional?” – așa sună titlul celui mai citit articol de psihologie de pe platforma you.com.ro, proiectul ce are ca punct central sănătatea emoțională a adolescenților și tinerilor din România.

Încercând să răspundă la nevoia publică pentru sănătate emoțională, cu precădere în rândul tinerilor și adolescenților români, YOU. The Youth Project a fost creat în septembrie 2019, la inițiativa DHM Company, agenție multidisciplinară de creație și producție publicitară din București, împreună cu Asociația Varyafin, care susține tinerii prin educație financiară. YOU. înseamnă, dincolo de Call-Centerul de suport psihologic și mentorat oferit gratuit tinerilor și adolescenților, și o platformă de jurnalism creată cu și pentru tineri, un centru fizic de consiliere psihologică și un HUB de evenimente și workshop-uri ce facilitează dezvoltarea personală și profesională a acestora.

Am stat de vorbă cu echipa Centrului YOU., care oferă consiliere psihologică gratuită adolescenților și tinerilor români din noiembrie 2019 la linia apelabilă național și internațional 0800 070 968, despre problemele recurente din viața generației actuale. Printre cele mai comune se regăsesc violența fizică și emoțională, abuzul în școală, bullying-ul, hărțuirea sexuală – care conduc adesea la depresie, tulburări emoționale, și, uneori, la suicid. Secundar, sunt situații de tulburări de personalitate datorate la rândul lor situațiilor defectuoase din familii, probleme de imagine de sine, de identitate sau de discriminare.

Studiile psihologice pun un accent imperios pe importanța unui atașament cald, consensual și iubitor al copiilor cu părinții, în timpul copilăriei și al adolescenței, pentru o dezvoltare personală armonioasă. Lipsiți de acest atașament, copiii dezvoltă traume ce pot conduce la depresie, anxietate, stres post-traumatic, personalitate multiplă, disociere și cresc cu dificultăți psihologice de adaptare, integrare sau asociere: în cele mai multe cazuri se simt nedemni de iubire și se urăsc. Pentru acești copii, absența unei figuri parentale iubitoare rezultă în simptome clinice, în eșecuri academice și personale, în teama obsesivă de abandon și în multe alte provocări nemeritate.

Părinții indisponibili emoțional copiilor lor sunt adesea firi imature și afectate psihologic la rândul lor. Oricât de dificil ar părea, acești părinți poartă cu sine o sumă largă de probleme pe care le-au preluat de la părinții lor, în copilărie. Este adesea remarcabil un deficit emoțional în părinții cărora nu li s-a acordat încrederea, atenția sau iubirea necesare în familiile lor.

Unii părinți merită empatia noastră, pentru că sunt niște copii la rândul lor, deveniți adulți care nu au niciun mecanism propriu de a se apăra în fața provocărilor intrinseci ale vieții de familie și sociale. Drept pentru care, ei devin rezistenți la afecțiune, imaturi, egoiști sau narcisiști, sau obsedați de țelurile personale de a reuși în viață. Nu au vârsta biologică pe care le-o prescrie actul de identitate, și sunt pseudo-maturi, în feluri dificile ce împing copiii să crească forțat, să devină independenți emoțional prematur. Însă, a crește cu un părinte indisponibil emoțional sau indiferent la nevoile tale primare de afecțiune, empatie, grijă și iubire, poate conduce, din păcate, la o viață adultă presărată cu relații toxice, goluri emoționale imposibil de umplut, confuzie identitară, atașamente defectuoase, stimă de sine scăzută și autosabotaj.

Bârfa ca formă de bullying

“M-am certat foarte tare cu mama și ea m-a bătut, iar după, colegii mei au inventat că de fapt eu am bătut-o și ea a doar a ripostat (aveam nasul spart, mâna bandajată și eram vânătă în jurul ochilor)”, este unul dintre mesajele primite de la cei care au apelat centrul. Bârfa este un concept real care poate distruge încrederea, stima de sine, prietenii pentru care s-a luptat și relații în care s-a investit. Alături de 14 alte mesaje similare, subiectul a fost explorat pe larg în cadrul platformei YOU., într-o serie de articole documentare privind sănătatea emoțională a tinerilor în școli și în societate.

Bătaia ca formă de educație în familiile din România

„Am crescut în România, unde violența conjugală este încă văzută ca o vină a femeii prescrisă din Vechiul Testament”, începe un alt text, a cărei autoare a dorit să își păstreze anonimatul.

„S-a întâmplat nu o dată, când eram o copilă, ca tata să o bată pe mama din cele mai banale motive (nu era mâncarea gătită într-un anume fel, nu era alcool în casă, nu erau bani etc.), și ca mai apoi, tot el, să apeleze serviciul de ambulanță. Pentru că bătăile astea lăsau urme grave – un ochi vânăt, de cele mai multe ori, o coastă ruptă, o dată un nas spart. Din păcate, chiar dacă și vecinii auzeau și știau ce se petrece, nimeni nu avea curajul să apeleze Poliția. Așa că venea o mașină de la Salvare, tata zicea o poezie cum că mama s-a lovit singură, a avut un accident ciudat – poezie pe care oricum nu o credea nimeni, dar toată lumea o lua de bună – mama era îngrijită medical sau dusă la camera de gardă, și viața mergea mai departe. De bătaie nu am scăpat nici eu. În cazul meu, bătaia se întâmpla dacă luam note sub 10, dacă voiam să mă joc în fața blocului mai mult de câteva ore în weekend, dacă întârziam după școală la o vorbă cu colegii mei, dacă nu îmi ștergeam ghetele, dacă nu mâncam tot, dacă, dacă, dacă. Orice. Sincer, devenise parte din viața mea, să mă aștept oricând la o bătaie. Și pentru că nu aveam cu cine să discut despre asta, credeam că e cumva o viață normală pe vremea aia”, povestește ea.

Depresia nu discriminează

Depresia este una dintre cele mai frecvente probleme de sănătate mintală din România, reprezentând principala cauză de dizabilitate pentru tinerii cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani, potrivit unui raport recent al Organizației Mondiale a Sănătății.

„Adolescenții au în general o problematică diversă”, spune Alin Andrei, psihologul clinician care gestionează centrul YOU.

„Tinerii care ne apelează sunt preponderent afectați de divorțul părinților, de violența în familie, de complexe cu diverse tematici, identitate sexuală, probleme în viața de cuplu, traume diverse – abuz emoțional parental, hărțuire, deces. De asemenea, cei mai mulți acuză simptome de depresie – studenți din afara țării de origine, care suferă crize de identitate personală, cu fond tot în anxietăți cauzate de relații defectuoase cu părinții. În primii ani nu prea știi care este sensul tău acolo și nici către ce te îndrepți. Apelează la noi tineri din toată țara, dar și din Republica Moldova. Mai rar suntem solicitați de părinți de copii sau adolescenți”, mai spune Alin Andrei.

Pentru o adolescență sănătoasă, adăugați aceste ingrediente

„Să ținem cont de copilul interior din fiecare dintre noi, indiferent de vârstă, este, probabil, cea mai mare provocare a vieții adulte, și cea mai curioasă recompensă”, crede Ioana-Cristina Casapu, redactorul coordonator al platformei YOU. „Relația cu familia în care am crescut este primul contact social pe care îl avem cu lumea exterioară. Și, până la vârsta de doi ani, avem timp berechet să înmagazinăm în fiziologia noastră delicată, în deplină formare, absolut toate mesajele care țin de siguranță, iubire și dependență. Experiența unei copilării sănătoase (și poate chiar fericite), este vitală pentru ca oricare dintre noi să crească într-un adolescent și mai apoi un adult mai mult decât funcțional. Pentru că funcționali suntem majoritatea, în pofida emoțiilor copleșitoare, stresului, eșecurilor, temerilor și dificultăților psihologice atât de comune în vârsta adultă, însă cheia unei vieți sănătoase și armonioase se află dincolo de subzistență”, continuă autoarea.

Call centerul de suport psihologic și de mentorat gratuit pentru adolescenți și tineri YOU operează de luni până vineri între 9:30 si 18:00, iar sâmbăta de la 9:30 la 14:00.

Te rugăm să ne lași un mesaj la adresa [email protected] cu numele sau un pseudonim, vârsta, descrierea situației cu care te confrunți și o adresă de email la care te putem contacta, și vom reveni la tine în cel mai scurt timp.