De ce suntem gelosi? Gelozia sexuala si cea emotionala

Gelozia este legata de competitie. Poate fi definita ca o stare emotionala aversiva, provocata de relatia pe care o intretine un actual sau fost partener cu o terta persoana.

Ea pune in discutie a statutului privilegiat al unei relatii, iar prototipul sau se afla in metamorfozele relatiilor amoroase: gelozie intre copii in dragostea intrafamiliala, gelozie in cadrul unui cuplu de indragostiti; modelul se poate extinde si la relatiile amicale sau profesionale. Prezinta aceleasi aspecte ca cele amintite in cazul competitiei.

Cazul prototipic este cel in care cineva constata sau isi imagineaza ca partenerul de care este legat afectiv si sexual intretine o relatie de aceeasi natura cu o a treia persoana. Reactia de gelozie este direct proportionala cu gradul de implicare afectiva in relatie si se traduce prin aparitia unor afecte neplacute, deosebit de negative.

Studiile lui Smith, Kim si Parrot (1988) au aratat ca primele patru in ordinea frecventei sunt: neincrederea, respingerea, ostilitatea si furia, urmate de frica de a pierde obiectul si de rana narcisista. Evident ca toate aceste afecte sunt amestecate, si putem spune de exemplu ca furia si ostilitatea se situeaza dupa rana narcisista sau frica de a pierde obiectul…

Gelozia se rasfrange atat asupra obiectului infidel, cat si asupra tertului rival si poate genera situatii complexe. In cazurile simple, avem de-a face cu agresivitatea directionata spre rival. Este reactia “naturala”, filogenetica care seamana mult cu competitia. Dar situatia se poate organiza de asemenea dupa modelul “agresivitate indreptata impotriva obiectului” si .competitie cu obiectul in raport cu cel de-al treilea.: de ce il prefera pe el/ea si nu pe mine? Avem de-a face cu dimensiunea homosexuala latenta, deseori prezenta in geloziile excesive sau chiar patologice.

In sfarsit, ponderea modelelelor culturale este la fel de importanta. Nu aceleasi situatii provoaca afecte de gelozie in diferitele culturi existente. La anumite populatii, era firesc sa li se ofere oaspetilor sau strainilor o femeie pentru a-si petrece noaptea cu ea, in timp ce la altele o simpla privire este vinovata, iar femeile sunt protejate, de exemplu prin voal, de orice contact cu strainii. O ancheta efectuata de Buunk si Hupka (1987) in sapte tari industrializate confirma acest lucru: de la simpla privire la raportul sexual consumat, evantaiul este foarte larg si nu poate decat sa-l faca pe calatorul neinitiat sa fie prudent!