Farmecul discret al esarfei
Marca indiscutabila a feminitatii afisate in exterior, in spatiul social, la fel ca tocurile sau rochia, esarfa are nenumarate semnificatii.
S-a nascut, ca obiect vestimentar, in Roma antica. Sudarium-ul era o bucata de panza cu care romanii isi stergeau fata. Initial purtata de catre barbati, mica bucata de panza este repede integrata podoabelor functionale femeiesti.
In China antica, esarfa marca rangul razboinicilor. Tot cu razboiul o asociau si locuitorii din centrul Europei, in Evul Mediu. Mercenarii croati purtau esarfe de panza banala iar ofiterii, de matase. Francezii, ca de obicei inventivi in materie de moda, fac din esarfa un obiect estetic. O numesc cravatte (din cuvantul slav kravata) si o pun la gatul simpatizantilor Revolutiei.
In secolul XIX barbatii fac din mica legatura un obiect de arta; apare lavaliera, asociata aristocratiei pana in ziua de astazi. Femeile o poarta mai discret, pentru ca risca sa mascheze cantitatea impresionanta de podoabe fine care face din moda feminina de secol XIX o sursa de inspiratie enorma pana azi.
Secolul XX repune esarfa in drepturi. Simplitate vestimentara si esarfa, mica bucata de matase sau bumbac in culori (sau ce mai vreti) ridicat la rang de accesoriu. Subliniaza un gat fin, sugereaza senzualitate amestecata cu agresivitate erotica (gatul e o zona erogena la ambele sexe) si da un aer de mister.
Foto: dreamstime.com
