Impactul psihologic al confortului: cât de mult ne schimbă felul în care trăim?

În mod instinctiv, oamenii au tendința să caute confort și să evite efortul. Evoluțiile din ultimele decenii au permis unui număr mai mare de persoane să aibă o casă confortabilă și un loc de muncă puțin solicitant. De aceea, este mai de actualitate decât niciodată să ne întrebăm ce efecte psihologice are confortul.

În această privință, există două atitudini principale. Pe de o parte, se poate argumenta că, atunci când avem confortul asigurat, putem scăpa de grijile cotidiene, ne putem canaliza energia mai bine și, prin urmare, putem deveni mai productivi și mai satisfăcuți cu propria viață. Pe de altă parte, există și opinia conform căreia confortul ar avea un efect demotivant asupra noastră. Un status quo plăcut nu te va impulsiona să faci schimbări pozitive, dar radicale. Prin urmare, efectul pe termen lung al confortului asupra motivației, productivității, satisfacției și fericirii noastre este unul mai degrabă controversat.

Confortul oferit de electrocasnice și satisfacția față de viață

Confortul pe care ni-l oferă electrocasnicele moderne e greu de contestat. Sarcini care durau ore pot fi gata în minute, fără efort. Conform unui studiu publicat de Academia Națională de Științe, achiziționarea anumitor electrocasnice are efecte semnificative asupra nivelului de satisfacție față de viață.

Mai exact, subiecții studiului s-au declarat mai fericiți după achiziții care economisesc timp. Potrivit acestor rezultate, te vei simți mai bine, spre exemplu, după achiziționarea unei masini de spalat cu uscător decât a uneia fără. Aceste rezultate sunt obținute în contextul în care din ce în ce mai mulți indivizii se simt presați de timp. De aceea, după obținerea unui aparat care economisește timp, te poți simți mai relaxat, poți avea o stare de spirit mai bună și îți poți evalua în termeni mai buni satisfacția față de viață.

Confortul și productivitatea la locul de muncă

Încercările de a folosi psihologia pentru a crește productivitatea muncii au avut ca rezultat numeroase cercetări cu privire la condițiile optime pentru angajați. Într-un studiu de la Universitatea Sheffield Hallam, pentru evaluarea confortului la locul de muncă, acesta a fost împărțit în mai multe elemente:

• condiții fizice: temperatură, lumină, zgomot, calitatea aerului;
• spațiu: intimitate, planul încăperii;
• ergonomie: birou, scaun;
• estetică: culoare, calitate.

Același studiu concluzionează că cei mai importanți factori pentru confortul fizic sunt temperatura, calitatea aerului și iluminarea. Atunci când acestea sunt adecvate, ne putem concentra mai bine asupra muncii. În plus, un mediu plăcut asupra căruia putem avea control (cum ar fi prin personalizarea biroului), ne poate ajuta să ne simțim mai motivați și mai eficienți. Persoanele care și-au putut aranja singure spațiul de lucru, prin adăugarea de plante sau fotografii, au fost mai productive cu 33% și s-au identificat mai mult cu angajatorul, conform unui studiu publicat în Jurnalul de Psihologie Experimentala.

Confortul fizic și rezultatele școlare

Studii similare au fost realizate și într-un cadru școlar. În cazul mobilei potrivite pentru statura și conformația elevilor, descrisă de aceștia ca fiind confortabilă, s-au înregistrat rezultate pozitive. Pe lângă îmbunătățirea posturii, elevii care s-au bucurat de un scaun și de o bancă confortabile au avut mai multă energie și rezultate școlare mai bune, potrivit Research Gate.

Când poate deveni confortul un factor negativ

Numeroase studii ne arată că atunci când ne simțim confortabil, avem rezultate mai bune. Însă confortul nu este un factor dezirabil în permanență. Multe reușite care ne-ar putea oferi satisfacție pe termen lung presupun renunțarea temporară la confortul personal. E confortabil să mănânci, nu și să faci exerciții fizice benefice pentru sănătate. E confortabil să te uiți la un film de pe canapea, însă nu este la fel de ușor să înveți o limbă străină sau să deprinzi o competență nouă.

Confortul nu trebuie evitat, însă nici urmărit cu insistență, deoarece acesta nu ne poate face împliniți sau fericiți de unul singur. Pentru o viață satisfăcătoare pe termen lung, avem nevoi care intră în contradicție cu confortul. Printre acestea se numără nevoia de noutate și de provocare, potrivit Huffington Post. Anticiparea unei schimbări ne crește nivelul de dopamină, iar provocările previn instalarea unei rutine plictisitoare, constituind ocazii pentru dezvoltare.  

Sursă foto: Shutterstock