Interviu cu Liliana Țuroiu, președinte ICR: „Împreună cu colegii din centrala ICR și din reprezentanțe desfășurăm zi de zi acțiuni de diplomație culturală”

2018, an Centenar, an în care România își face cunoscută istoria, valorile, cultura. Din interviul oferit de doamna Liliana Țuroiu, președinte ICR și coperta ediției de octombrie, aflăm ce se face pe plan intern și internațional pentru ca România să devină cunoscută cu ceea ce are actual și caracteristic.

Doamnă președinte Liliana Țuroiu, pentru mulți dintre cei care ne urmăresc, Institutul Cultural Român este identificat în acest an, ca și alte instituții românești de cultură, cu Centenarul. Sunt în curs de desfasurare evenimente de anvergură care să marcheze acest eveniment important din viața poporului român. Cu specificația că ICR este mai mult decât o instituție angrenată în proiectul Centenar, despre care vom vorbi pe parcursul
acestui interviu, vă voi întreba, pentru început, care sunt cele mai importante acțiuni ale de ICR de până acum, în acest 2018 aniversar?

Liliana Țuroiu, președinte ICR: Centenarul este, firește, o cheie de boltă a programului ICR din acest an, un moment căruia îi acordăm o maximă importanța. Îmi face plăcere sa vă împărtășesc câteva lucruri despre cele peste 250 de evenimente deja derulate, dar și noutăți despre acțiunile Institutului, dedicate acestei mari sărbători; nu înainte, însă, de a va mulțumi pentru introducere, pentru mențiunea că nu este singurul mare program în care este angrenat Institutul Cultural Român.

Împreună cu colegii din centrala ICR și din reprezentanțe desfășurăm zi de zi acțiuni de diplomație culturală, acțiuni de promovare a culturii și civilizației românești. Dacă facem o medie, ICR desfășoară anual peste 1200 de evenimente culturale. Revenind la întrebarea dumneavoastră, încă de la începutul lui 2018 am derulat evenimente menite să marcheze așa cum se cuvine Centenarul, acest moment definitoriu pentru devenirea națională.

Când spun „așa cum se cuvine“ mă refer la relevanța și la aria de cuprindere a proiectelor derulate: nu vrem doar să bifăm acțiuni „la temă“ dintr-un calendar ad-hoc, ci să reflectăm un parcurs istoric, de la momentul Marii Uniri, de-a lungul unui secol, cu luminile și umbrele lui, până la efervescența creativă a României de azi.
Fiecare eveniment propus are, desigur, propria identitate (și, ca atare, propria importanță), dar se subsumează, în același timp, acestei viziuni strategice.

Aș mentiona expoziția „Românii şi Marele Război“, organizată de ICR Bruxelles în parteneriat cu Ambasada României în Olanda, la Muzeul Huis Doorn în primele luni ale lui 2018, programul aniversar „100 de ani muzică românească” derulat de ICR Londra de-a lungul întregului an, conferința Primul român în Cosmos organizată de ICR Istanbul cu Dumitru Prunariu, expoziția de fotografie „România. Evoluția“ realizată de Agerpres și vernisată în iunie la ICR Beijing, expoziţia Femeile de pe front (1916–1918), expoziția Centenarul Primului Război Mondial şi al Marii Uniri, care a fost deschisă până de curând la Veneția, sau proiectul transfrontalier Centenarul Filmului Românesc derulat la Chișinău de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu”.

În această celebrare este angrenată, așadar, fiecare reprezentanță din rețeaua ICR. Momente dedicate Centenarului au fost incluse și în programul Târgului de Carte Retiro de la Madrid, la care România a fost în acest an țară invitată, și în cel de la Livre Paris 2018, unde standul României a fost remarcat și s-a situat pe prima poziție într-o listă a celor mai atractive standuri realizată de site-ul actualitte.com – care l-a comparat cu un poem de Paul Celan, remarcând „foile sale volante, suspendate“.

În ansamblul anului 2018 Institutul Cultural Român dedică peste 400 de acțiuni și evenimente Centenarului Marii Uniri. Onorăm și rememorăm, cu intenția vădită de a nu fi date uitării, personalități cheie de care se leagă această sută de ani pe care o celebrăm. Printre acestea, multe o au în centrul atenției pe Regina Maria, iar dintre toate aș aminti un eveniment special: curând, în localitatea Ashford, comitatul Kent, care include domeniul
Eastwell Park, locul de naștere al Reginei Maria, ICR va amplasa un monument dedicat Reginei Inimilor, proiect realizat în parteneriat cu Casa Regală a României și Ambasada țării noastre la Londra.

O altă personalitate omagiată este generalul francez Henri Mathias Berthelot, al cărui rol fundamental în reorganizarea Armatei Române, dar și victoria românilor în Primul Război Mondial, sunt de necontestat. Generalul Berthelot rămâne un model şi pentru noi, cei de azi, pentru că a crezut cu tărie în România, ceea ce trebuie să facem și noi, zi de zi. Printre evenimentele dedicate generalului, organizate sau susținute de ICR, aș aminti expoziția „Generalul Henri Mathias Berthelot pe frontul românesc (1916-1918)“, organizată în colaborare
cu un partener strategic și drag nouă: Academia Română.

Sub același semn al Centenarului am realizat, anul acesta, a 22-a ediţie a Festivalul Filmului European, desfăşurat în Bucureşti şi în alte 7 oraşe ale ţării, dintre care, în premieră, la Galați, Râmnicu Vâlcea și Alba Iulia, precum și orașe în care FFE s-a organizat în anii anteriori. Festivalul Filmului European este unul dintre cele mai substanțiale proiecte ale ICR, pentru că însăși modalitatea de a îl organiza se bazează pe esența diplomației culturale: este un efort conjugat, împreună cu ambasadele și institutele statelor europene, o operă pe care o scriem în comun.

Și, mai mult decât atât, este un dar, și în egală măsură un omagiu adus bogăției culturale a continentului nostru, de Ziua Europei. În cadrul Galei de lansare a Festivalului Filmului European, am avut onoarea de a-l premia pe reputatul regizor Lucian Pintilie, un premiu de recunoaștere a excepționalei sale activități de promovare a culturii române.

Vorbind despre personalități române din afara țării, pe care ICR le are în vedere și pe care le onorează pentru modul în care promovează valorile românești în țările în care trăiesc, aș vrea să menționez un moment semnificativ din această primăvară, când am acordat premii de excelență unor reprezentanți de elită ai diasporei sau unor personalități franceze apropiate de cultura română, cu prilejul concertului organizat de Ziua Francofoniei, eveniment desfășurat sub înaltul patronaj al secretatului general al Francofoniei, doamna Michäele Jean.

Între românii distinși cu aceasta ocazie i-aș aminti pe Vladimir Cosma, Vasile Șirli, Viorica Cortez, George Banu, Doina Lemny.

Ați menționat anterior Târgul de carte de la Madrid. La cea de-a 77-a ediție a Târgului, la care România a fost țară invitată, anul acesta, 50 de autori și conferențiari români s-au întâlnit cu cititorii spanioli. Ce reprezintă, din punct de vedere cultural, astăzi, România pentru Spania? Cum îi văd spaniolii pe români și cum văd ei mai cu seamă cultura română?

Spania este țara în care au apărut, cu sprijinul ICR, prin programele de susținere a traducerilor din autori români și a aparițiilor consacrate culturii române, cele mai multe titluri: depășim, în acest an, cota 100. În spațiul hispanic există, totodată, una dintre cele mai numeroase și mai bine integrate comunități românești din afara granițelor.

Prezența României ca țară invitată a Târgului de Carte din parcul Retiro de la Madrid a reprezentat, așadar, o încununare a unor acțiuni concretizate în ultimul deceniu (se cuvine menționată, în această privință, contribuția importantă a reprezentanței noastre de la Madrid).

Am reușit să transformăm acest moment într-un succes, o platformă pentru viitor, astfel încât graficul prezențelor literare românești pe piața hispanofonă să se mențină ascendent. S-a vorbit, astfel, de o veritabilă „fiesta românească în Parcul Retiro“.

Publicații și posturi de mare audiență precum El País, El Mundo, ABC, TVE și Radioul public spaniol, suplimentele culturale ca El Cultural, Babelia, precum și reviste literare reputate, au dedicat ample dosare literaturii române. Vorbindu-ne despre Europalia și Sezonul România-Franța, este evident că reprezentanțele ICR Bruxelles și Paris au avut în acest an de lucru pentru pregătirea acestor programe și vor avea, în continuare, pentru derularea lor. Ce acțiuni culturale au avut loc la ICR-ul din celelalte capitale anul acesta?

O enumerare exhaustivă ar ajunge la dimensiunile unei broșuri consistente. N-aș vrea, totuși, să rămână cineva cu impresia greșită că volumul, cantitatea, ar reprezenta un scop în sine. Un eșantion din activitatea recentă a ICR ar include, negreșit, o inițiativă de felul programului aniversar menționat mai devreme, „100 de ani de muzică românească“ derulat de ICR Londra pe parcursul acestui an.

Tot la Londra, a avut loc lansarea website-ului Marii Uniri, primul website în limba engleză care spune povestea unirii noastre, precum și lansarea proiectului Grădina Marii Uniri, în colaborare cu Casa Regală a Marii Britanii.

Un eveniment deosebit, organizat în parteneriat cu Universitatea La Sapienza din Roma, a fost conferința „Creative Industries in a New Europe“, care a reunit artiști, oameni politici, analiști și cercetători din sfera industriilor creative, a designului, diplomației culturale ori a relațiilor internaționale.

Implicarea ICR reflectă interesul sporit pentru domeniul industriilor creative, marcat și prin afilierea Institutului la Creative Industries Federation (Federația Industriilor Creative) din Marea Britanie, organizația reprezentativă a industriilor creative britanice care numără peste 1.000 de companii, fundații, instituții publice și private, a căror contribuție la economia Marii Britanii este estimată la aproximativ 90 de miliarde de lire sterline anual.

Mi-am afirmat, în repetate rânduri, această convingerea : creativitatea nu este doar semnul originalității, al spiritului de inovare, de schimbare, ci este unul dintre elementele fundamentale care stau la baza culturii unui popor.

Revenind la întrebare, aș mai aminti că probabil cea mai frumoasă construcție sacrală gotică din Portugalia a găzduit expoziția „Sacrificiu”, semnată de unul dintre cei mai apreciați sculptori români, Mircea Roman.
Galeria Institutului Cultural Român de la Lisabona găzduiește în prezent expoziția “Manifest”, semnată de artistul Mihai Țopescu.

Reamintesc că standul ICR de la Bookfest 2018, un spațiu situat la granița dintre literatură și artă plastică, a fost realizat de Mihai Țopescu. La București a venit, pentru prima dată, la invitația Institutului Cultural Român, una dintre cele mai importante artiste vizuale ale Europei, Joana Vasconcelos, cu care am pus bazele unei colaborări care să ducă nu doar la organizarea unei expoziții Vasconcelos la București, dar și la posibilitatea ca artiști români să lucreze cu această personalitate a artelor vizuale.

Totodată, ICR susține Festivalurile de Teatru și Film, nu doar organizatoric, ci și artiștii interpreți. Suntem mândri să avem pelicule românești la Festivalurile de la Cannes sau Sarajevo, și nu numai acolo.

Ați avut o întâlnire specială, în acest an. Cum a decurs întâlnirea de la Londra cu Prințul Charles de la sediul ICR din mai? Ce ne puteți spune despre acest eveniment?

A fost o întâlnire plăcută și deschisă, prilejuită de vernisajul expoziției „Transylvania Florilegium” și lansării albumului aferent. Știm cu toții că Prințul Charles este un mare iubitor al României.

Am avut ocazia sa discut cu Alteța Sa Regală despre evenimentul organizat de Fundația Prințul de Wales în parteneriat cu ICR Londra, despre bogăția unică a florei românești, imortalizată de artiști din 35 de țări, care are și o dimensiune culturală, pe lângă valoarea sa în cadrul unui ecosistem excepțional.

Toate aceste forme naturale reprezintă o sursă principală de inspirație în cultura noastră tradițională. Natura este o sursă importantă pentru creația cultă, ea regăsindu-se în multe dintre marile noastre opere literare și, desigur, în arta plastică.

Astfel încât, pentru români, lumea vegetală nu înseamnă doar ecologie, ci și identitate. Discuțiile au fost fructuoase și am speranţa că vor avea consecințe benefice în timp.

Ce pregătește ICR pentru viitor, mai cu seamă pentru că România va deține în premieră Președinția Consiliului Uniunii Europene? Ce va însemna acest fapt din punct de vedere cultural, ca activitate a ICR?

Dincolo de evenimentele deja desfășurate sau programate, în această perioadă, Institutul Cultural Român este angrenat în alte trei mari programe care se succed și se completează, permițând în mod fericit o punere în valoare extraordinară a României în spațiul european, până în 2021.

Astfel, aproape de finele anului 2018 se va deschide Sezonul România – Franța, care se va derula până la jumătatea anului viitor și în cursul căruia vor avea loc peste 300 de evenimente în România și în Franța.

ICR este, de asemenea, implicat în pregătirea Sezonului Cultural România – Franța (noiembrie 2018 – iunie 2019), colaborând îndeaproape cu echipa coordonată de Andrei Țărnea, comisarul Sezonului din partea României.

Totodată, ne pregătim intens pentru evenimentele ce vor fi derulate în timpul deținerii, de către România, a Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene (Semestrul I –2019).

Una dintre provocările majore pentru perioada imediat următoare o reprezintă Festivalul Europalia din 2019, la care România este țară invitată. Institutul Cultural Român a fost desemnat de Guvernul Romaniei drept coordonator al pregătirii și participării țării noastre la această ediție aniversară.

Operatorii culturali au posibilitatea de a colabora în cadrul acestui Festival prin proiecte care să sublinieze creativitatea și inovația în arta secolului XXI, evoluția ei în societatea românească din țară și din afara granițelor.

Evenimentele din cadrul Europalia se vor desfășura în Belgia și țările din jurul său. Iată, așadar, o suită de patru programe de anvergură, evenimente care se succed, se armonizează și pe care este important să le percepem ca pe o şansă absolută pentru imaginea României, ca pe o provocare pe care trebuie să o tratăm cu seriozitate, cu echilibru, sa avem o bună coordonare, acţiuni bine gândite și pliate pe gustul publicului țintă. Ne propunem, însă, ca acest întreg să fie mai mult decât suma părților.

O condiție a succesului este să reușim să mobilizăm pe deplin energiile creatoare de care dispunem, iar când spun „noi“ am în vedere, dincolo de instituția pe care o conduc, tot ce înseamnă cultură română astăzi.

Creativitatea va fi, de altfel, una dintre temele centrale ale festivalului Europalia și cred că suntem îndreptățiți s-o definim drept trăsătură caracteristică spațiului românesc. Într-o accepțiune care include, desigur, sfera artistică, dar aduce alături și antreprenoriatul, și inovația, și chiar cercetarea.

În privința cercetării, țin să menționez că, alături de cooperarea cu actorii din sfera industriilor creative, strângerea legăturilor cu mediul academic este o prioritate a mandatului meu, concretizată prin parteneriatele deja semnate de ICR cu instituții universitare de prestigiu.

Dacă programul pregătit pentru Președinția română a Consiliului UE va fi unul inovator pentru ce înseamnă diplomația culturală, cu Europalia am convingerea că vom face un pas mai departe, spre o paradigmă a interacțiunii și cooperării. Avem proiecte aflate deja în stadii avansate, evenimente aflate în faza de „reglaj fin“, concepte la care încă lucrăm, dar și arii în care așteptăm încă idei și propuneri.

Consider că perioada 2018-2021 constituie o ocazie unică pentru România în plan cultural. Institutul Cultural român abordează această ocazie excelentă de imagine, proprice unei adevărate „ofensive diplomatice culturale“ cu 18 reprezentanţe în străinătate, cu profesionalism și cu viziune.

Am mai spus-o, cu alte ocazii, și îmi mențin credința că unul din cele mai mari avantaje ale implicării noastre în aceste mari programe este faptul că, odată demarate aceste iniţiative din partea instituţiilor statului, ale artiştilor, ale asociaţiilor, ele vor putea continua ulterior mult timp, pentru generații întregi de artiști.