Ochelarii aviator

Daca facem un brainstorm cu tema „ochelari“, ne ies urmatoarele rezultate: „Lagerfeld“, „tocilar“, „mister“, „sexy“, „ma­cho“, „miop“, „Marilyn“… cam de toate. Pentru ca micul obiect functional-estetic traverseaza varstele istoriei mari si etapele istoriei noastre individuale.

Pana in epoca lentilelor de contact, au facut cariera pe nasul intelectual al lui James Joyce sau Simone de Beauvoir. Ori pe nasucul fin al lui Marilyn Monroe.

Dateaza din secolul XV (in Europa). In China de prin secolul XIII. Apoi s-au izmenit la curtea Regelui Soare. Pe atunci, alunecau de pe nas si trebuiau sustinuti cu un betisor fin, de aur, in timp ce doamnele priveau o piesa de teatru intr-o sala – vai! – prea intunecoasa…

Erau o bijuterie, la fel ca cerceii. Pentru ca putini erau la vremea aceea carturarii, si, deci, si purtatorii de ochelari, acestia au devenit un simbol al intelepciunii. Se mai asocia cu usoara miopie o anumita eleganta a gestului purtarii lor, o sensibilitate vaga, o fragilitate data de indelunga folosire a puterii mintii care, iata, a slabit vederea!

Ah! Astazi, ochelarii, cu simetria si forma lor (pe langa scopul practic) se gasesc in forme pompos clasice si isteric-tehno. Iar stilul aviator, da, iti dau aerul androgin atat de cool. Sunt irezistibili.
Foto: Sebastian Enache.