România. 100 de minute – un concert extraordinar, de Centenar
România. 100 de minute este organizat cu ocazia Centenarului Marii Uniri și recreează sonor atmosfera muzicală de la începutul secolului XX și din preajma Marelui Război.
Evenimentul cuprinde o serie de 5 concerte, cu repertorii distincte: „Bazar. Cântări din veacul al XIX-lea”, „Ciobanul care și-a pierdut oile”, „Balade vitejești și alte cântări”, „Zaiafet cu Trei parale”, „România. 100 de minute”. Concertele sunt susţinute de formaţia de muzică veche românească „Trei Parale” și sunt organizate în spații distincte din București: Palatul Suțu, Teatrul Dramaturgilor Români, Biblioteca Centrală Universitară etc.
Structura celor cinci concerte:
Bazar. Cântări din veacul al XIX-lea
Primul proiect asupra căruia grupul Trei Parale s-a concentrat poartă numele Bazar. Acesta este o încercare de a reconstitui muzica veche românească, muzică ce s-a cântat la curţile boierilor din Moldova şi Muntenia începând cu sfârşitul secolului al XVIII-lea şi mergând până la mijlocul veacului al XIX-lea. Cântece izvode de întâi noștri poeți moderni (precum Costache Conachi sau cei din familia Văcărescu) ajungeau a fi cântate de către lăutarii vremii. Viaţa de curte boierească răzbate în muzica epocii, ea fiind creatoarea unui repertoriu savuros şi totodată consistent.
Ciobanul care și-a pierdut oile
Ciobanul care și-a pierdut oile dorește să renască sonoritățile deosebite și puternice ale lumii vechii țărănești. Programul este o încercare de a regăsi muzicile pierdute ale Românei pastorale prin doine, balade, cântece și melodii de joc. Membrii formației vor cânta la felurite fluiere, simple sau mai special (caval, tilincă, fluier gemănat), la cimpoi – instrumente legate indisolubil de viața ciobanilor – dar și la drâmbă, țiteră, cobză, contră, gordună, dobă.
Balade vitejești și alte cântări
Balada, denumită astfel de folcloriști (începând cu Alecsandri) sau cântecul bătrânesc, cum era numit de către țărani, reprezintă o specie a folclorului românesc tot mai puțin cunoscută publicului larg. Balada este o cantare epică, o povestire așezată pe muzica, un fel de storytelling din epoca medievală. Deși originea acesteia nu este pe deplin cunoscută, surse istorice medievale, vorbesc despre cântari ce povestesc fapte de vitejie la curțile domnitorilor. Astăzi, frânturi ale acestor cântări mai cunosc doar lăutarii bătrâni ai satelor, repunerea lor în circulație fiind o misiune provocatoare pe care membrii grupului Trei parale au decis să si-o asume. Baladele din acest program vorbesc, în primul rând, de o lume vitejească aflată în conflict cu Imperiul Otoman.
Zaiafet cu Trei parale
Trei parale abadonează pentru o seară savantlîcurile şi formalismul şi vă invită la o petrecere ca acum 100 de ani în sunete de cobze, fluiere şi vioară. Veţi auzi pentru prima dată – cântate în maniera revivalistă a grupului Trei parale – cântecele pe care le ştiţi deja din interpretările cântăreților interbelici: Maria Tănase sau Zavaidoc și alte cântări clasice ale cârciumilor bucureștene.
România. 100 de minute
Repertoriul spectacolului propus este alcătuit cu ajutorul unor culegeri vechi de folclor de la începutul sec. al XX-lea, realizate printre alții de Constantin Brăiloiu, Tiberiu Brediceanu, Béla Bartók, Dimitrie Vulpian.
Vor fi prezente pe scenă o varietate de instrumente: fluiere de toate felurile (fluier obișnuit, fluier gemănat, fluier fără dop, caval), drâmbă, cimpoi (2 tipuri diferite), țiteră, dobă (violoncel popular percutat) în acompaniament de cobză, vioară, contră, contrabas, diverse instrumente tradiționale de percuție (dairea, tobă, tobă mare cu cinel).
Desfășurarea artistică atinge câteva puncte esențiale ale culturii tradiționale românești: Doina și Miorița, fiind prezentate și țâpuritura oșenească, balada lui Iancu Jianu, cântecul de pahar basarabean sau cântecul de dragoste.
Programul aduce laolaltă muzici din toate provinciile istorice alăturate acum 100 de ani prin Marea Unire, prin diferite zone etnografice reprezentative: Mărginimea Sibiului, Țara Vrancei, Ținutul Buzăului, Alba, Arad, Tulcea, Neamț, Muscel, Olt și Romanați, Suceava, Botoșani, Teleorman, Cluj, Strășeni, Edineț, Cahul (astăzi în Republica Moldova), dar și din afara granițelor (muzicile românilor din Timok-Serbia și Transnistria).
Foto credit: Iulian Ignat
