Ai curaj să-ţi asculţi emoţiile înainte de a mânca?

Poate că și tu mănânci echilibrat dimineaţa și la prânz. Și când ajungi acasă, după o zi stresantă la job, te îndrepţi direct la bucătărie pentru a căuta snacks-uri sau ceva dulce.
Sau poate mănânci echilibrat toată săptămâna și în weekend se declanșează vânătoarea de recompense culinare.
Te-ai gândit vreodată care este cauza? Ce se întâmplă în interiorul tău în acele momente? Poate și tu ai învăţat încă de la o vârstă fragedă că emoţiile trebuie reprimate. Poate și tu ai auzit “nu mai plânge ca un bebe”, “nu fi tristă”, “nu te înfuria”. Am fost educaţi să nu arătăm emoţiile negative. Și am interiorizat acest lucru. Și ni se mai transmite să facem cumva astfel încât viaţa noastră să fie perfectă. Și aproape ne învinovăţim când suntem încordate, triste, frustrate, când nu gestionăm bine ceva. Și facem orice cu emoţiile noastre pentru a le masca: cu mâncare, alcool, sau cu orice altceva care ne distrage atenţia și ne consolează pentru a compensa neplăcerile.
Emoţiile ne transmit ceva: ne transmit stările, trăirile, frământările noastre. Dacă apare o emoţie, nu este pentru a-ţi face rău, este pentru a te ajuta, pentru a te informa că e ceva care te deranjează, care nu îţi place.
Este stres, oboseală, sunt emoţii pe care nu le poţi gestiona? Sau durere, tristeţe? Sau ceva care pur și simplu te copleșește? În ce moment apare impulsul de a mânca ceva rapid pentru a te liniști?

Citește continuarea articolului în ediția aprilie 2024 a revistei Psychologies sau abonează-te și profită de ofertele speciale!