Idei (false?) la moda

Un ziarist si un avocat au facut o ancheta pentru a descoperi pe ce se bazeaza toate aceste recomandari nutritionale pe care le citim la tot pasul. Rezultatul este stupefiant.

Cand vine vorba despre alimentatie, mass- media ia locul oamenilor de stiinta, medicilor si nutritionistilor, si se grabeste sa dea sfaturi si sa ne puna in garda in felurite chipuri. Iata cateva:

• Laptele ajuta la formarea unor oase pu­ternice.
• Alimentatia trebuie sa fie variata si echi­librata.
• Somonul de crescatorie este periculos pentru sanatate.
• Fructele si legumele diminueaza riscul apa­ritiei cancerului.

„Laptele este indispensabil pentru oase”, „O alimentatie echilibrata constituie cheia sanatatii noastre” etc. Aceste „adevaruri” sunt atat de inradacinate, incat nimanui nu-i trece prin minte sa-si mai puna intrebari asupra lor.

Jurnalistul francez Thierry Souccar si avocata Isabelle Robard au pus insa la indoiala afirmatiile de acest fel si au pornit o ancheta pentru a descoperi originea acestor „evidente”. Rezultatul la care au ajuns cei doi este neasteptat, deoarece scoate la iveala, pe de o parte, lipsa de substrat stiintific, si, pe de alta parte, anumite interese ale celor din industria alimentara. Iata ce parere au cei doi francezi despre unele dintre cele mai raspandite idei din domeniul alimentar. Atentie, risti sa fii foarte surprinsa!

1. Lapte = oase puternice
Pentru ca presa abunda in articole care sustin ca aportul de calciu din lapte este vital pentru organism, medicii recomanda lactate de trei ori pe zi – cel putin. Iar mamelor, sa alapteze. Altfel, osteoporoza este sigura, spun specialistii. Asa arata discursul oficial folosit de toti actorii sistemului, insa OMS a recunoscut ca exista totusi o problema: tarile in care se consuma cea mai mare cantitate de lapte sunt si cele in care se inregistreaza si cel mai ridicat grad de… osteoporoza.

Luand in calcul ansamblul studiilor realizate, doctorul Roland Weinsier, care conduce departamentul Stiinta nutritiei la Universitatea din Alabama, in Statele Unite, marturiseste ca nu intelege inte­resul alaptarii, in masura in care beneficiul lui asupra densitatii osoase este foarte scazut. Alti cercetatori din Statele Unite, de data aceasta de la Harvard, au ajuns si ei la concluzia ca „tapajul facut in jurul laptelui este rezultatul campaniilor de marketing din industria laptelui. In realitate, nu avem deloc nevoie de el“.

Atunci, ce trebuie facut? Adevarul este pe la mijloc. Nutritionistul Mihaela Bilic este de parere ca „in fiecare zi trebuie consumat un produs lactat pentru aportul lui crescut de calciu. In plus, in lapte exista si vitamina D, si astfel calciul se absoarbe mult mai usor. Calciu gasesti si in apele minerale, in legumele din familia verzei sau pestilor mici cu oase (ansoa, sardele etc.), dar nu este absorbit la fel de bine de organism. Produse ca iaurtul si laptele batut restabilesc, prin asa-numitul Bifidus, echilibrul din tubul digestiv intre bacterii rele si bune, prevenind, in puls, constipatia. De asemenea, branzeturile inlatura depresia si anxietatea, deoarece in ele se gaseste o materie prima din care se «fabrica» serotonina. De aceea se recomanda ca, impotriva stresului, seara sa se bea un pahar cu lapte.”

2. Alimentatia trebuie sa fie variata si echilibrata
Ei bine, oricat de bizar ti s-ar parea, aceasta afirmatie este contrazisa. Nicole Darmon, cercetator, a ajuns la concluzia ca „este imposibil sa creezi o ratie care sa respecte aporturile nutritionale indicate”. Si asta, din cauza alimentatei actuale, mult prea prelucrata si saraca in nutrienti de calitate. Alimentele sunt adesea transformate si devin incapabile sa furnizeze cantitatea optima de vitamine B1, B6, E si D, de magneziu, fier, zinc si cupru.

Exista cercetatori care incearca sa acrediteze ideea ca diversitatea alimentara nu este cheia unui bun echilibru nu­tri­tional: „O dieta monotona, dar bine conceputa (de exemplu, pe baza de varza, linte, cartofi, paine integrala, ulei vegetal, cu putin ficat si sardele) poate aduce un beneficiu mai mare decat o alimentatie variata, dar nepotrivita”.

In schimb, Mihaela Bilic este de alta parere: „O dieta echilibrata presupune prezenta in alimentatia noastra zilnica a tuturor principiilor nutritive: glucide, proteine, lipide, vitamine, minerale si multa apa. La fiecare masa trebuie sa consumam glucide (paine, orez, paste fainoase, cartofi), proteine (carne slaba, ou, branzeturi) si grasimi (ulei, smantana, unt) in cantitati bine determinate, astfel incat sa asiguram o buna functionare a organismului fara sa ne punem in pericol silueta. Ideal ar fi sa mancam orice, cu conditia ca alimentele sa fie corect preparate (fara prajeli, tocaturi, sosuri), cantitatea sa fie respectata (portia de carne cat palma, trei linguri de garnitura, 1 lingura de ulei), iar principiile nutritive asociate intre ele (carnea cu garnitura si salata, branza de vaci cu mamaliga si smantana). Nu trebuie sa uitam ca exista trei mese principale si o gusatre in fiecare zi si este esential sa nu sarim peste mese”.