Yoga este o cale spre autocunoastere
Insa, cel mai mare beneficiu este relatia vie in care m-a asezat cu Dumnezeu. Cred ca dincolo binefacerile fizice, psihice si cele de la nivel social, marele dar al practicii yoga este ca te pune in contact direct cu partea ta sufletesca si de aici cu Dumnezeu. Asta insa se traieste, nu se vorbeste. (Si sper ca practica yoga sa ma ajute pe viitor sa fiu mai modest cand povestesc despre transformarile si evolutia mea…)
Poti practica yoga fara a adera la doctrinele religioase orientale?
Si daca tot am atins acest punct trebuie facuta precizarea ca yoga in sine nu este o doctrina religioasa. Fiind insa o veritabila tehnologie si arta de autocunoastere, te poate conduce spre numinosul din tine, spre chipul lui Dumnezeu pe care toti il purtam in noi. Altfel spus, te poate deschide spre religie. Religia fiind, asa cum ii spune numele, o re-legare a omului cu Dumnezeu.
De aceea, ca simplu instrument de introspectie, yoga nu intra in contradictie cu nicio religie ori credinta. Dimpotriva, ea poate fi folosita pentru a-ti clarifica si adanci propria cautare spirituala in cadrul religiei in care te afli. Daca exista ceva spiritual, ceva divin in om, probabil ca mai devreme sau mai tarziu, yoga sa te conduca acolo. Iti ofera sansa sa-ti cunosti in egala masura partea de Umbra, dar si cea de Lumina.
E drept, in India exista forme de yoga care au aspect religios, in care se venereaza diverse chipuri ale divinitatii. E vorba in special de curentele devotionale, bhakti. Dar asta se intampla fiindca in acel spatiu, yoga a fost asociata cu hinduismul. Nimic nu te impiedica, daca iti doresti, sa fii un yoghin angajat pe calea devotiunii care se roaga si se inchina lui Hristos. Asta, daca esti crestin si tii neaparat sa asociezi practica yoga cu religia, sa faci o forma de yoga religioasa. Altfel, ele sunt separate. Cu toate ca foarte posibil, chiar ateu fiind, yoga sa te faca sa-ti pui la un moment dat anumite intrebari referitoare la Dumnezeu. Credinta in care te angajezi insa, este alegerea ta.
Cei care se tem si resping yoga din motiv ca ar trebui sa aderi la hinduism ori la alte doctrine religioase orientale, fac o confuzie, conferind yogai aspecte care nu ii apartin neaparat. Ca sa te bucuri de o sedinta de acupunctura,sa faci un aranjament floral ikebana, ori sa-ti randuiesti spatiul in care traiesti dupa concepte feng-shui, nu trebuie sa te faci budist, taoist sau shinto. La fel e si cu yoga – caci repet, ea nu e o doctrina religioasa, ci o modalitate de autocunoastere si ‘self-actualization’, adica de deconditionare si eliberare a potentialului uman.
Ce tipuri de yoga exista si care este recomandat cui?
Si fiindca am amintit de bhakti, de yoga devotionala, merita mentionat ca exista mai multe forme de yoga: hatha-yoga – care lucreaza in special la nivel somatic, urmarind cresterea capacitatilor fizice, ameliorarea si pastrarea sanatatii si a tonusului, servind totodata la vindecarea bolilor ori a sechelelor lasate in urma de acestea; raja-yoga – se adreseaza mai ales partii psiho-mentale; jnana-yoga – sau yoga cunosterii si a discriminarii; bhakti-yoga – calea devotiunii religioase; karma-yoga – yoga actului propice; si lista continua.
De ce aceasta diversitate? Din motivul ca noi oamenii, desi in esenta suntem la fel, ca personalitate suntem atat de diferiti. O persoana care isi foloseste predilect intelectul ca forma de cunoastere, ar opta probabil spre jnana-yoga, spre viveka – adevaratul discernamant intre ce este real si ce nu este, intre valoarea veritabila si falsele valori etc. Poate ca cineva cu o structura mai emotionala ar inclina spre bhakti-yoga, iar o persoana mai dinamica ar opta spre karma-yoga, spre exemplu ar putea ajuta deliberat pe cineva, ori sa se implice in anumite activitati sociale cu statut de voluntariat – asa cum se spune in Bhagavat-Gita, sa renunte la fructul actiunilor sale. Karma-yoga fiind actiunea buna, actiunea potrivita ce izvoraste din acordul cu legile nevazute ale universului.
Desigur ca aceste tipuri de yoga nu sunt separate unele de altele si nici nu se poate vorbi neaparat de oarece ierarhie intre ele. Comunica mai mult sau mai putin vizibil si conduc spre acelasi tel. Fiecare le presupune, implica si continein substrat pe celelalte. Cu toate acestea, imi vine sa adaug, cu valoare de paradox, cuvintele unui mare yoghin indic, Swami Shivananda, pe care le-am vazut inscriptionate la intrarea in una din cele mai renumite scoli de yoga din India, Shivananda Ashram: ” The highest yoga, bear injuries!”. Tradus in termenii culturii si spiritualitatii noastre: ” Cea mai inalta forma de yoga este smerenia!”. ’Yoga’ pe care poate sa o practice oricine, fara nici o initiere ori pregatire si fara nici un risc!
Care ar fi elementele care ne ajuta sa discernem yoga autentica de exercitii facute prost de oameni cu pregatire indoielnica? Se poate practica yoga in Romania fara frica de sarlatanie?
Un alt aspect important este ca yoga nu se invata si nu se practica doar pe seama lecturilor pe care le facem in acest sens. Este absolut necesar sa ai langa tine o persoana calificata in preajma careia sa inveti si care sa-ti observe si corecteze erorile, posibilele derapaje. Sprijinindu-te doar pe ce stii din carti ai sanse mari sa faci gresit ceea ce faci. Una e teoria, alta practica. Si ar trebui sa fim atenti la acest punct. Sunt multi oameni care fac yoga de capul lor, dar se supun unor riscuri.
