Apiterapia sau medicina de aur
Micutele albine, create parca in spiritul economiei de consum, nu cunosc limite cand vine vorba de virtuti: miere, propolis, polen, laptisor de matca, pana si intepaturile si veninul au proprietati curative! Descoperita de milenii, apiterapia nu si-a pierdut eficacitatea nici in era moderna.
Egiptenii considerau albinele ca fiind nascute din lacrimile zeului Ra, grecii le vedeau in trasaturile zeitei recoltelor, Demeter, celtii au facut din ele simbolul intelepciunii, crestinii – pe cel al reinvierii; asadar, albinele urmaresc istoria lumii si a oamenilor inca din negura timpurilor. Dar culegatoarele de polen nu se multumesc sa fie doar un barometru al planetei, ci sunt si gardienii sanatatii.
Primele dovezi ale veleitatilor lor terapeutice dateaza din anul 1600 i.Hr., iar Hipocrate, parintele medicinei, recunoaste, la randul sau, virtutile unei farmacopee bazate pe miere. Astazi, apiterapia (din latinescul apis, albina), circumscrisa traditiei, infrunta trufas exigenta stiintifica a lumii medicale, intrucat permite in mod valabil inlocuirea a 70% din farmacopeea de prima intentie. In Franta, de exemplu, douazeci de spitale folosesc astazi mierea, dupa ce profesorul Bernard Descottes, chirurg, i-a demonstrat actiunea cicatrizanta pe 3.500 de pacienti.
Medicamentul fara efecte secundare
A prefera farmacopeea naturala in detrimentul celei chimice inseamna reconectarea cu natura de care ne-am indepartat. In acest domeniu, fitoterapia a stiut sa acumuleze din plin dovezile binefacerii sale. Pentru apiterapie, este mai putin simplu. Degeaba stim ca albinele sunt indispensabile biodiversitatii, ele au un capital de simpatie mai mic decat plantele verzi, iar lista lor de produse active pare mai limitata. Totusi, culegatoarele de polen sunt arhitectii generozitatii.
Ele fabrica mierea fara a vatama vreodata mediul inconjurator, din contra, il imbogatesc gratie polenizarii. Intre albine si natura este o legatura de tip castig reciproc, un fel de pact ecologic bazat pe respect si incredere. Reala lectie de viata si convietuire, pe care nu ar fi rau sa o invatam si noi, oamenii. Desi pentru unii ar fi dificil sa primeasca modele de comportament si pretuire a resurselor de la niste… insecte. Desigur, pastrarea bogatiei mediului inconjurator este, practic, o evidenta – altfel, cu timpul, avantajele sale ar disparea.
Apiterapia ne cere sa fim mai aproape de sine, sa ne ascultam corpul, sa invatam sa-i decodam mesajele pentru a folosi mai bine produsele stupului. Caci ingrijim un organism viu, cu emotii¬le si senzatiile sale. Spre deosebire de alopatie, apiterapia nu actioneaza doar asupra simptomului, ci a intregului organism, ca ansamblu, redandu-i echilibrul.
Apiterapia este o calatorie pe un taram senzorial neobisnuit, caci ne invita sa traim tot ceea ce se intampla in interiorul corpului, sa simtim acel val de caldura, furnicaturile usoare, ne deschide spre experienta recunostintei, care sparge emotiile negative si da voie optimismului sa apara. Este victoria starii de bine, fara frica efectelor secundare proprii unei retete medicamentoase clasice. Asta, desigur, daca nu ai nicio alergie la produsele de natura apicola si nu exista riscul unei reactii in acest sens a organismului.
Tineretea fara lifting
Miere, polen, propolis, laptisor de matca, ceara… Cu siguranta, majoritatea dintre noi este deja familiarizata cu aceste produse, insa adevaratul medicament furnizat de albine se pare ca este veninul. Hipocrate il considera remediul ideal contra artritei, iar medicina contemporana il studiaza pentru actiunea curativa in tratamentul sclerozei in placi, tendinitei si afectiunilor respiratorii.
Recomandat mai degraba celor curajosi, care suporta sa fie intepati direct de albine, dar adaptat si pentru cei mai slabi de inger, veninul poate fi gasit si in forme de administrare mult mai blande: creme, picaturi, comprimate. Cu un diagnostic de scleroza in placi, in incercarea sa de a se vindeca, O femeie marturiseste ca a acumulat intepaturi de albina progresiv, ajungand pana la 35 intr-o singura zi. Cu siguranta, faptul ca provine dintr-o familie de apicultori a contat enorm pentru adoptarea acestei terapii.
O bogatie coplesitoare
Beneficiile produselor apicole sunt nenumarate si reprezinta o solutie mult mai buna pentru anumite probleme ce ar putea fi tratate cu medicamente: polenul inlocuieste cu succes probioticele, care restaureaza flora intestinala, laptisorul de matca se substituie complexelor de vitamine generatoare de energie, propolisul are rol dezinfectant si cicatrizant… Interesant, dar nimic nou, caci materiile apicole au un patrimoniu imunitar vechi de 100 de milioane de ani!
Companiile cosmetice nu au putut neglija nici ele proprietatile incredibile ale mierii si laptisorului de matca, albinele fiind astfel nu doar furnizorii sanatatii, ci si ai frumusetii. Lupta impotriva aparitiei ridurilor si a pierderii fermitatii pielii capata acum alte valente, tenul cu probleme este reparat de mierea cu virtuti antibacteriene, care, in asociere cu uleiurile esentiale, devine un adevarat paradis pentru epidermele sensibile.
Dar tot veninul creeaza mare valva. Melitina, o toxina proprie veninului, face pielea sa „creada“ ca a fost intepata, marind astfel fluxul sangvin si stimuland producerea de colagen si elastina. Un alt fel de botox, am putea spune, unul natural, care se pare ca deja sterge ani de pe fata starurilor sau a viitoarelor capete incoronate, printre care se numara si tanara ducesa de Cambridge, Kate Middleton.
