Calea spre bioatitudune
Ideea ii incanta pe cei care sunt in cautarea unei frumuseti autentice si mai aproape de natura, dar tin cont si de mediul inconjurator. Cosmeticienii fac tot mai des cercetari pentru a crea o adevarata bioatitudine. Asadar, crema ta este bio?
Pacalite de multe ori de etichetele produselor alimentare, femeile isi doresc sa beneficieze de o siguranta maxima cand este vorba de cosmetice. Aceasta ar fi, in parte, explicatia succesului catorva marci de ingrijire bio?
Dar atentia deosebita a producatorului in selectarea materiilor prime nu este singurul motiv de entuziasm al clientelor. Modul de prezentare sobru al acestora, campaniile de promovare simple si clare, cu mesaje lipsite de metafore si hiperbole, fac din produsele bio o alternativa la cosmeticele „clasice”, marcate de un advertising agresiv si stereotip, in cele mai multe cazuri.
Dr. Mihaela Leventer, medic primar dermatolog (Clinica Dermastyle), este de parere ca „se vand mai usor produsele care sunt insotite de un story simplu, natural si aparent logic. Se fac trimiteri la experienta universala – ca, de exemplu, produsul de curatare care contine extract de ciulini, cu rol abraziv, sau samponul care curata cu forta valului marii matreata de pe cap”. De aici, se poate deduce ca oamenii au o nevoie acuta de simplitate si doresc sa revina la valorile esentiale, cu atat mai mult cu cat impresia generala este ca pretul platit pentru evolutia stiintei este, de multe ori, exagerat si, mai rau, inutil. Or, consumatorul doreste sa cumpere ieftin. Iar produsele de frumusete bio nu au preturi prea mici. Asa ca justificarea etica este lasata abia pe locul al doilea. Dar ce deosebeste produsele de frumusete biologice de celelalte, de foarte buna calitate, dar obisnuite?
Fara pesticide si solventi in compozitie
Pentru ca un producator de cosmetice bio sa aiba dreptul sa scrie pe eticheta cuvantul „biologic”, continutul cutiei trebuie sa raspunda mai multor criterii. Primul consta in folosirea materiilor prime rezultate din agricultura biologica, fara utilizarea de ingrasaminte chimice, pesticide sau organisme modificate din punct de vedere genetic. Cel mai des, laboratoarele vizate au propriile culturi sau recolteaza plante salbatice din zone special rezervate, pentru ca apoi sa recurga la metode de extractie, fabricare si transformare cat mai naturale posibil. Distilarea cu vapori, macerarea in uleiuri esentiale sau faramitarea sunt doar cateva tehnici care permit evitarea folosirii solventilor, scopul fiind de a pastra cat mai nealterate principiile active ale plantelor folosite.
Ceara de albine si flacoanele reciclabile
Un alt criteriu important pentru ca un produs sa fie declarat „bio” este limitarea compusilor chimici care intra in compozitia lui: emulsifianti, gelifianti, conservanti, coloranti si derivate din petrol precum siliconul etc. Chiar daca aceste substante sunt perfect autorizate si temeinic testate, ele nu potenteaza efectele benefice ale ingredientelor naturale in contact cu pielea, ci, dimpotriva, inmultesc riscurile de iritare si provoaca de multe ori reactii alergice. Din acest motiv, aceste produse de sinteza sunt inlocuite cu ingrediente naturale: ceara de albine si uleiuri vegetale in loc de silicon, alge in locul gelurilor, uleiuri esentiale in locul conservantilor etc.
Intre bine si rau
Producatorii se confrunta cu o problema dificila: conservantii. Se stie ca produsele asa-zis naturale sunt mai expuse riscului proliferarii microbilor, deoarece extrasele de plante contin spori microscopici care se pot inmulti in produsul final. Asadar, conservantii sunt indispensabili pentru ca produsul finit sa nu devina daunator pe termen lung. Dar oare trebuie conservantii chimici eliminati in totalitate sau doar partial? Inlocuirea lor cu uleiurile esentiale greu tolerate de pielea sensibila sau cu doze mari de alcool care usuca pielea este oare o solutie?
Mihaela Leventer are raspunsul: „Consumatorul nu trebuie sa se teama de compozitiile produselor cosmetice, deoarece ele trec prin etape cursive de verificare, iar ingredientele nu pot fi decat cele inregistrate pe listele acceptate de organismele internationale. Chiar daca jargonul stiintific de pe etichete este, intr-adevar, criptic pentru necunoscatori, el face parte totusi dintr-o legislatie unica, ce il impune si care guverneaza industria cosmetica”.
