Calitatile ascunse ale sapunului
Cat timp se pastreaza?
Durata medie de viata a unui sapun de doua sute cincizeci de grame, folosit la un dus pe zi, este de doua luni (pentru o persoana) si de o luna pentru un gel de dus. Un sapun care se topeste usor, nu este un sapun bun; la fel, daca se faramiteaza in timp. Daca se strica foarte repede, inseamna ca are un continut ridicat de apa si nu s-a uscat indeajuns in timpul fabricarii sale. „Miezul“ lui nu a avut timp sa se durifice. Evita si sapunurile cu glicerina, care se topesc repede. Un sapun se pastreaza in ambalaj cam douazeci si patru de luni si nu isi pierde nimic din calitati – cu conditia sa il tii intr-un loc uscat.
Sapunurile parfumate irita pielea?
Totul depinde de parfumurile folosite! Agentii odorizanti sintetici sunt mai iritanti decat esentele naturale. Dar parfumurile, la modul general, cresc riscurile de reactii cutanate. Evita, deci, acest tip de sapunuri daca ai pielea sensibila. Daca nu, ele ofera o adevarata clipa de placere la dus si sunt intotdeauna apreciate cand se primesc in dar.
Un sapun exfoliant se poate folosi zilnic?
Ca si un gomaj, sapunul exfoliant, imbogatit cu particule vegetale sau marine care „razuiesc“ pielea, se foloseste de doua pana la trei ori pe saptamana. Nu este recomandat pentru pielea sensibila.
Mucoasele au nevoie de un produs special de igiena?
Daca nu ai probleme speciale, iti poti folosi sapunul obisnuit, de preferat fara coloranti si fara parfumuri (mucoasele reactioneaza altfel decat pielea). In schimb, un produs de igiena intima poate fi utilizat in caz de zona vaginala uscata (dupa menopauza sau dupa nastere, dupa un tratament cu antibiotice sau antiacneic). Opteaza pentru cele spumante sau tip gel.
Sapunul ne apara de gripa
Stiai ca aparitia sapunului a reprezentat una dintre cele mai benefice inventii in domeniul profilaxiei imbolnavirilor microbiene si bacteriene? Astazi, suntem interesati de curatenie si de imaginea noastra ca persoane curate, prezentabile si frumos mirositoare, insa lucrurile nu au stat dintotdeuna asa.
In secolul 17, neincrederea fata de virtutile igienei se manifesta printr-o adevarata hidrofobie. Un tratat de bune maniere din acea perioada specifica urmatoarele: „Spalatul cu apa este daunator vederii, cauzeaza dureri de dinti si guturai, determina paloarea fetei si o face mai vulnerabila la frig iarna si la soare vara“.
Inaintea descoperirii sapunului si a germenilor, procedurile medicale se efectuau fara masura igienica elementara de spalare a mainilor. Doctorul insusi ajungea astfel sa infecteze si mai tare sarmanul pacient si, apoi, sa transmita boala la un altul sau chiar lui insusi.
In secolul al 19-lea, se pare ca un medic a descoperit, cu surprindere, ca o simpla operatiune de spalare pe maini determina micsorarea evidenta a numarului mortalitatii femeilor asistate de el la nastere. A incercat sa impartaseasca aceasta informatie colegilor sai, insa fara prea mult succes.
Abia cand cercetarile au confirmat descoperirea sa, spalatul pe maini a devenit un ritural luat in considerare in astfel de momente. Astazi, situatia nu este pozitiva in multe tari cu un nivel de dezvoltare scazut. Milioane de copii mor anual din cauza unei – aparent banale – probleme de diaree. Unele cercetari sugereaza ca numarul acestora ar scadea semnificativ daca s-ar utiliza… sapunul. Acelasi lucru este valabil si pentru infectiile acute ale tractului respirator, una dintre cele mai mari cauze ale mortalitatii.
Infectiile si ritualul spalarii mainilor cu sapun
Mecanismul este foarte simplu: zi de zi, intram in contact cu alte persoane, animale, cu diverse obiecte si suprafete, toate purtatoare de bacterii si microbi. Este suficent sa ne atingem apoi ochii, gura sau nasul pentru a crea o poarta deschisa ajungerii germenilor in organism. Ne putem imbolnavi astfel de afectiuni ale tractului digestiv si respirator, de boli venerice, de piele si nu numai. Raceala se ia cel mai adesea cand ne frecam nasul cu mainile murdare.
Cand folosim sapunul ?
– Dupa ce am intrat in contact cu un animal.
– Dupa ce am facut curatenie.
– Dupa ce am folosit toaleta.
– La intoarcerea acasa.
– Inainte de a incepe sa gatim.
– Inainte de a manca.
Editare de Irina Buda
