Care este relația dintre factorii psihologici și unele afecțiuni
Bolile se împart în două mari categorii. Pe de o parte, sunt afecțiunile cronice sau de lungă durată, care pot fi ținute sub control, însă nu vindecate, și, pe de altă parte, sunt problemele de sănătate temporare, care pot apărea în anumite momente ale vieții și ale căror simptome pot fi ameliorate cu ajutorul tratamentelor.
Printre afecțiunile cronice se numără astmul, diabetul, bolile de inimă, rozaceea și dermatita, iar în categoria celor temporare sunt încadrate, printre altele, gripa, răceala, acneea și urticaria.
În funcție de manifestările și de gravitatea simptomelor, unele afecțiuni pot determina apariția unor complicații de natură mintală. Pe de altă parte, factorii psihologici pot fi responsabili de agravarea anumitor boli.
Cum influențează comportamentul evoluția bolilor
Atitudinea pacienților față de o anumită suferință poate influența negativ evoluția unor boli (diabet, afecțiuni cardiace), precum și a unor simptome (dureri de cap, dureri de stomac). De exemplu, stresul sever, care poate apărea în momentul diagnosticului, poate slăbi temporar inima.
Printre factorii care pot agrava o problemă medicală se numără negarea semnificației sau severității simptomelor, negarea necesității tratamentului, nerespectarea planului de tratament prescris și refuzul de a face investigațiile recomandate de medic.
De asemenea, când o persoană nu se poate gândi la altceva decât la diagnostic și își face griji constant despre boală și complicațiile sale, când nu poate dormi, când nu se poate concentra, când se simte nervoasă și stresată sau evită să vorbească despre problemele sale, este indicat un consult cu un profesionist în sănătatea mintală, întrucât toate aceste îngrijorări pot influența evoluția bolii.
Persoanele cu antecedente familiale de boli de inimă care au avut o atitudine pozitivă au fost mai puțin expuse riscului de a suferi de un atac de cord decât cele cu o perspectivă negativă asupra problemei, arată un studiu realizat de cercetătorii de la Johns Hopkins University.
Afecțiunile, fie că sunt cronice, fie că sunt temporare, vin cu multe provocări, printre care simptome fizice, cum ar fi disconfortul sau durerea, tratamente care pot fi neplăcute sau dificil de urmat în mod constant, modificări ale stilului de viață, cum ar fi obligația de a urma o anumită dietă alimentară, nevoia de asistență medicală, incluzând eventual spitalizări repetate, perturbări ale ritmului normal (absenteismul la școală sau la locul de muncă, restricții în privința practicării anumitor sporturi), dar și incertitudini privind evoluția problemei medicale.
Toți acești factori pot provoca stres cronic atât pentru pacient, cât și pentru membrii familiei. La rândul său, stresul poate influența starea psihică de sănătate.
Cum pot afecta anumite afecțiuni starea de sănătate psihică
Persoanele care suferă de boli fizice au un risc mai mare de a dezvolta probleme mintale, deoarece multe afecțiuni sunt asociate cu niveluri anormale de hormoni și neurotransmițători, care pot afecta sănătatea psihică. De exemplu, boala Parkinson implică anomalii ale sistemului dopaminergic. Durerea cronică este asociată cu dezechilibre ale acidului gama-aminobutiric (GABA), serotoninei, dopaminei și noradrenalinei.
La rândul său, rozaceea, care este o manifestare de lungă durată, poate avea efecte negative asupra calității vieții unei persoane, prin scăderea stimei de sine. Simptomele rozaceei pot provoca anxietate și depresie. Aplicarea, zilnică, a unei creme cu factor de protecție solară de cel puțin SPF 30 și evitarea exercițiilor fizice contribuie la prevenirea rozaceei.
De asemenea, acneea poate provoca probleme emoționale, printre acestea numărându-se stima de sine scăzută și anxietatea. Tratamentul precoce al acneei poate preveni aceste probleme. Folosirea, în mod corect, a unui kit ingrijire piele acneica și consultul dermatologic periodic poate limita sau ameliora simptomele acestei afecțiuni cutanate.
Totodată, orice condiție medicală care provoacă niveluri ridicate de inflamație în organism poate contribui la accentuarea riscului de a suferi de depresie, întrucât această problemă mintală a fost asociată cu inflamația la nivelul creierului.
Adesea, nu boala în sine crește riscul de a dezvolta o afecțiune mintală, ci medicamentele administrate pentru a o trata. Un număr mare de medicamente contribuie la creșterea riscului de depresie, inclusiv corticosteroizii, antiepilepticele, statinele și beta-blocantele.
Anxietatea este, de asemenea, un posibil efect secundar al multor medicamente, cum sunt cele pentru tensiunea arterială, pentru astm sau tiroidă. Scăderea zahărului din sânge poate contribui atât la depresie, cât și la anxietate, astfel că, atunci când medicamentele pentru diabetici scad nivelul de glucoză dincolo de intervalul dorit, pot apărea simptome ale unor probleme mintale.
Sănătatea mintală poate avea de suferit și din cauza nivelurilor mari de stres. Există mai mulți factori de stres posibili și multe emoții asociate cu o boală fizică. Supărarea legată de schimbarea stilului de viață și faptul că un pacient se poate simți neînțeles de familie și prieteni – care nu au aceeași boală și aceleași limitări – sunt sentimente normale și nu reprezintă, în sine, o dovadă a unei boli mintale, dar emoțiile asociate pot crește nivelul de stres psihologic, care poate fi dăunător la un anumit punct.
Printre dificultățile psihologice cu care se confruntă persoanele suferinde se numără grijile și temerile persistente cu privire la boală și efectele ei pe termen lung, frica de a muri, frica de spital sau de proceduri medicale, tristețe persistentă, furie și iritabilitate, modificări ale stimei de sine, preocupări legate de aspectul fizic și percepții, de multe ori, eronate în ceea ce privește imaginea corporală, probleme de comportament, precum și dificultăți în ceea ce privește interacțiunile sociale.
Există o strânsă legătură între afecțiunile fizice și cele mintale și este important ca fiecare pacient să aibă în vedere ambele aspecte ale stării de sănătate atunci când tratează anumite boli și urmează un tratament.
