Care sunt efectele psihologice ale crizei financiare?

Dependentele, prin caraterul lor repetitiv si previzibil, dau individului sentimentul iluzoriu de control, „linistesc si asigura”. Dar nu, eu nu pot spune ca starea de pesimism este direct proportionala cu nivelul atins de criza! Exista o anxietate anticipatorie care face ca pesimismul sa o ia inaintea efectelor vizibile ale crizei. Intr-o oarecare masura, in doze potrivite, pesimismul poate avea un rol protector pentru starea de bine a individului. Cum? El scade nivelul asteptarilor, prin aceasta inarmeaza persoana cu o toleranta crescuta la frustrare.

Cred ca, din pacate, datorita diverselor solutii politice esuate, putem vorbi despre o stare de pesimism la nivelul societatii romanesti in ansamblu, anterioara acestei crize. Dificultatile economice actuale nu fac decat sa accentueze acest fenomen care se traduce printr-o rata crescuta a depresiilor. Cand vorbim de un pesimism individual, psihoterapeutul poate gasi o solutie, cand vorbim despre pesimism general, atunci oamenii politici trebuie sa trateze aceasta afectiune prin masuri care sa ofere sperante si solutii.

Ce anume credeti ca poate contribui la adancirea panicii?

Radu Craciun: Perceptia ca decidentii sunt incapabili sa tina lucrurile sub control. Cred ca populatia este dispusa sa accepte sacrificii. Cu conditia ca ele sa fie facute de la „vladica la opinca” si sa existe perceptia ca acestea au o ratiune, un scop. Lipsa de leadership, balbele, ezitarile, greselile decidentilor pot sa aiba un efect destabilizator care, in final, poate scoate lumea in strada.

Revenirea din aceasta depresiune economica este sau nu influentata de preceptia societatii asupra crizei?

Radu Craciun: Da, intr-o mare masura. Asa cum spuneam mai devreme, trecem printr-o perioada de re-pretuire a riscului. Din pacate, dupa o perioada lunga de subevaluare a lui, pietele financiare au basculat in extrema cealalta, a supraevaluarii lui. Ceea ce face ca bancile sa fie extrem de reticente in a mai imprumuta alte banci, firme si persoane fizice. In acelasi timp, firmele si persoanele fizice sunt reticente in a investi/consuma, nestiind ce le rezerva ziua de maine. Componenta emotionala are, in momentul de fata, un rol important in relansarea investitiilor si consumului, in relansare economica, in ultima instanta.

Care sunt mecansimele psihologice – la nivel de societate, evident – pe care economistii se bazeaza in controlarea situatiilor de criza?

Radu Craciun: Aici intram intr-o zona cu limite difuze. Este utilizarea mecanismelor psihologice, la nivel de societate, treaba economistilor sau a politicienilor, a conducatorilor tarii? Cat de economisti trebuie sa fie politicienii si cat de politicieni economistii? Eu cred ca, in principiu, rolul economistilor este sa prezinte atat opiniei publice cat si politicienilor realitatea cat mai corect si intr-un mod cat mai rational. Acesta ar trebui sa fie avantajul nostru: sa nu ne propunem sa candidam sau sa fim realesi. Altminteri, cred foarte mult in comportamentul economic rational al oamenilor. Din acest motiv, nu cred, de exemplu, foarte tare in faptul ca problema incalzirii globale se va rezolva prin autocontrolul nostru voluntar.

Cred ca doar masurile economice de descurajare a folosirii surselor de energie fosile poluante si de stimulare a energiei verzi si a economisirii ne vor face sa ne schimbam comportamentul. La fel si in cazul crizei actuale: cred ca, odata create premisele economice favorabile – dobanzi mai scazute, sprijin financiar pentru intreprinzatori etc. –, oamenii vor incepe sa actioneze astfel incat sa profite de oportunitatile create. In acel moment, ne vom situa din nou pe calea cea buna.

Ce este de facut, ce sfat puteti da cuiva care resimte acut efectele? Sa zicem ca a fost concediat, dar are de platit cateva rate la banci…

Radu Craciun: Cred ca, in primul rand, ar trebui sa-si pastreze calmul. Sa se gandeasca ca lucrurile nu vor ramane astfel mult timp. Trebuie sa-si faca un plan pentru perioada urmatoare. Trebuie sa vada ce resurse are disponibile – venituri, economii – si ce obligatii financiare are in perioada urmatoare.

L-as incuraja sa-si faca un buget de venituri si cheltuieli lunare pentru urmatoarele 12 luni, care sa-l ajute sa inteleaga cum va putea sa-si pastreze situatia financiara sub control. Daca, in urma planului, ajunge la concluzia ca situatia nu este sustenabila, atunci va trebui sa se gandeasca la cum va face se micsoreze cheltuielile, eventual prin cumparaturi mai ieftine si renegocierea conditiilor de imprumut de la banca.

Bancile nu sunt, in general, dornice sa-si execute silit clientii si de aceea poate fi loc pentru o perioada de gratie, reesalonari ale datoriei etc. Elementul esential, insa, ramane planificarea in locul unor decizii luate pe picior de la o luna la alta. Bineinteles ca, intre timp, ar trebui sa-si caute un loc de munca, acceptand chiar si o pozitie sub calificarea lui sau intr-o alta specialitate.