Confesiunea unui alcoolic
Toata cariera mea a fost in afaceri, unde se consuma foarte mult alcool, face parte din cultura. Se pleaca de la ideea ca a fi prietenos cu cineva, a fi deschis, a fi un bun colaborator inseamna a petrece foarte mult timp cu alcoolul in fata. Sunt tot felul de povesti de genul „business-urile nu se fac in birouri, se fac la baruri“. Politicile interne ale companiilor si toate relatiile cu clientii trebuie sa aiba o finalitate intr-un bar, club de noapte, undeva acolo unde se lasa impresia ca s-ar lega si dezlega business-ul.
Si atunci, cultura de a bea zilnic era strans legata de mediul de afaceri. Numai ca acolo incercau sa se ascunda lucruri, sa se elimine bautul in timpul programului (era considerat inacceptabil), dar facea parte din normalitate sa se bea dupa ora cinci. Organismul ajunsese sa imi functioneze, stiind ca la ora cinci primeste prima doza de alcool, prima bere, ca dimineata se simte prost, ziua se va intari, isi va reveni, iar dupa-amiaza si seara se va face praf din nou.
Au fost perioade-cheie in care am incercat sa functionez in anumite situatii, inaintea unor anumite evenimente importante pe plan de afaceri, fara alcool. Se stie foarte bine cum arata un interlocutor care in seara dinainte a consumat alcool. Din privire, din culoarea tenului, din luminozitatea fetei. In situatii importante pentru mine in business, am incercat sa imi pregatesc bine, dinainte, anumite intalniri. Am considerat ca este bine ca inainte de acele intalniri importante sa nu consum alcool.
Numai ca reversul medaliei avea loc, si anume: poate ca intr-un anumit fel aratam mai bine sau eram mai aproape de standardul la care trebuia sa ma prezint; in schimb, creierul meu refuza sa functioneze, puterea mea de concentrare era disipata, nu mai functionam corect, motiv pentru care, in preajma uneia dintre cele mai mari tranzactii pe care le-am avut (pentru care stiam ca aveam nevoie de un maxim de luciditate ca sa fiu eu, pentru ca scopul negocierii era semnificativ, renuntam la 35% din munca mea de opt ani de zile si trebuia sa o vand pe un pret corect), am ajuns la concluzia ca ar fi o foarte mare greseala ca in perioada respectiva sa nu consum alcool, pentru ca puteam rata tranzactia lamentabil, constientizand ca nu voi putea functiona fara alcool.
Deci, eu nu mai puteam functiona fara el in mediul de afaceri. Nu se mai putea! Desi era vorba de obiceiurile mele de zi cu zi, deci nu puteam sa ajung la ora cinci, sase seara si sa spun ca nu pot sa beau acea bere cu care organismul meu era obisnuit… sau acele beri, ca nu era numai una. Dar devenise o necesitate de functionare a organismului. Daca nu se intampla lucrul acela, probabil ca in noaptea respectiva nu as fi putut sa dorm, a doua zi se instala sevrajul, eram dat cu totul peste cap, obosit, surmenat si intr-o pozitie mult mai proasta de a negocia decat eram daca as fi consumat alcool.
Si atunci am considerat ca este mult mai bine sa consum alcool, mi se parea ca sunt mult mai fluid in modul de operare, decat daca nu as fi baut. Ceilalti colegi se obisnuisera cu mine, sa ma vada band bere. La inceput m-au luat ca atare, dupa care au inceput sa-mi exploateze slabiciunea. Simteam asta in jurul meu, dar m-am declarat neputincios. Observam aceste lucruri, de multe ori nu imi placeau, dar le luam ca atare.
