Creierul si web-ul
Nu mai putem trai astazi cum se cuvine fara calculator si internet. Asa par sa stea lucrurile. Ca orice mare schimbare, nasterea universului virtual isi are impatimitii si detractorii ei.
Si, ca in cazul oricarui fenomen amplu, complex, criticile, atitudinile radicale sunt greu de sustinut pentru ca fatetele sunt multiple. Este, cu alte cuvinte, greu de spus – si simplist – ca accesul la internet este daunator sau benefic in mod esential.
Depinde ce ne dorim odata ajunsi „acolo“, pentru cat timp si de ce. Site-urile mustesc de informatie, de la articole de cea mai buna calitate la clipuri cu crime.
Alegerea ne apartine. Dar, oricare ar fi aceea, este o certitudine ca si creierul nostru se transforma, odata cu conceptiile noastre, atunci cand incepem sa petrecem multe ore in universul online.
Plasticitatea creierului nostru
Orice activitate indelungata are efecte asupra acestui organ, modificandu-i genele, circuitele si, in consecinta, performanta. Tehnologia din jur nu ne afecteaza doar opiniile, ci si schimba modurile de perceptie.
Cu alte cuvinte, procesam altfel lumea din jur. Multi considera ca internetul, alaturi de incalzirea globala, sunt principalii factori care vor schimba specia umana, influentandu-i decisiv organismul si probabil evolutia.
Da, evolutia! In mod popular, se considera ca specia umana este una finalizata, ca evolutia ei (daca a existat vreodata) s-a oprit odata cu aparitia Homo Sapiens.
Dar studiile genetice arata ca doar in ultimii 5.000 de ani s-au modificat 7% din genele umane, iar acest proces de modificare nici macar nu necesita mii de ani, ci doar cateva generatii.
Genele se modifica in permanenta, in functie de modificarile mediului din jur, fiind un fel de baza de date in care sunt „mentionate“ schimbarile de mediu si modalitatea prin care organismele s-au adaptat la ele.
In general, creierul este foarte deschis la informatie si orice schimbare din mediu care favorizeaza schimbul de informatie este foarte probabil sa fie identificata in creier.
Era digitala a TV-ului, a computerului, telefoniei si internetului si-a pus, in mod cert, amprenta asupra creierului uman. De altfel exista, dupa cum bine se stie, si adictie de internet, care, mai nou, este recunoscuta ca o tulburare psihica, iar ea este cel mai bun exemplu al impactului pe care il are internetul asupra creierului.
Efectele sunt insa diferite, in functie de tipul de material sau de activitate cu care ne confruntam pe internet. Mai exact, jocurile de actiune au un efect pozitiv si la fel materialele pornografice, in timp ce browsing-ul are efecte negative.
Pretul tentatiei informatiei
Intr-adevar, un efect negativ este scaderea capacitatii de concentrare. El este, printre altele, un efect al browsing-ului. Alte efecte nedorite sunt impulsivitatea, lectura superficiala a textelor si scaderea creativitatii. In general „era digitala“ se pare ca a indus o tot mai accentuata dorinta de recompensare imediata, tendinta observabila si in comportamentul de consumator. Multi spun ca insasi criza economica mondiala determina acest fenomen psihologic, ca substrat.
In mod ironic, se observa ca am devenit sclavii unor inovatii tehnologice aparute tocmai ca sa ne usureze munca – oamenii se plang ca acum trebuie sa fie disponibili in orice moment, sa raspunda foarte rapid, stau la serviciu mai mult decat inainte, sunt mai stresati decat cu ceva timp in urma.
De altfel, stresul a devenit principalul motiv de absenta de la munca. Iar in ce priveste productivitatea, studiile din Marea Britanie arata ca 12% din timpul de munca al angajatilor e petrecut de acestia cu
mail-uri personale, acest lucru afectandu-le productivitatea. Un angajat intr-o companie mare primeste, in medie, pe saptamana, 400 de e-mail-uri, 70% dintre ele fiind deschise in mai putin de sase secunde!
De aici, si faptul de a fi distrasi si lipsa lor de productivitate.Un studiu interesant a aratat ca, daca o persoana completeaza un test de inteligenta in timp ce primeste mail-uri si le deschide, IQ-ul sau scade cu 10 puncte. Ganditi-va cat de mult afecteaza aceasta scadere calitatea gandirii…
Putem evita aceste efecte practicand un asa-numit brain fitness care sa compenseze afectarea atentiei si a gandirii profunde cauzate de browsing. Brain fitness-ul este un nume generic pentru exercitii special create in vederea antrenarii creierului. Si acest brain fitness il gasim pe internet, asa ca leacul este tot acolo de unde vine si necazul.
Internetul si nevoile noastre emotionale
Jocurile de actiune jucate on-line activeaza o parte din creier (conexiunea arie ventrala tegumentala-nucleu accumbens), care, in mod traditional, este asociata cu placerea si motivatia pozitiva. Aceasta zona este pornita de orice activitate care ne place (de la sex pana la alergare) si, de asemenea, este targetata de orice drog. Ea produce neurotransmitatorul numit dopamina, iar activitatea sustinuta in aceasta zona a creierului conduce la adictie fata de drog, activitati, persoane sau orice altceva.
Dar ce se intampla cu noi atunci cand devenim dependenti de retelele sociale? Utilizarea acestora (cel mai faimos exemplu fiind Facebook-ul) conduce la descarcarile unui neurohormon numit oxitocina. El este asociat cu sustinerea sociala si atasamentul, dar si cu empatia si citirea expresiilor emotionale de pe fata cuiva.
Fenomenul este, cu alte cuvinte, strans legat de ceea ce este cunoscut indeobste sub expresia de „inteligenta emotionala“. De altfel, este interesant faptul ca, in SUA, 51% din utilizatorii de Facebook au peste 40 de ani, la fel 49% din cei de YouTube si 45% din cei de Twitter, deci internetul nu mai este dominat, contrar a ce se crede, de adolescenti si tineri.
Studiile arata ca cei care folosesc frecvent aceste retele au mai dezvoltate zonele „creierului social“, in special asa-numitii neuroni-oglinda. Neuronii-oglinda sunt esentiali pentru intelegerea altor persoane, copierea comportamentelor si socializare.
Totusi, studiile respective nu au putut stabili cauzalitatea: adica acesti oameni au mai dezvoltata zona ca urmare a folosirii Facebook sau cei care au mai dezvoltata aceasta zona simt nevoia de mai multa socializare, inclusiv pe Facebook?
Psihologic vorbind, sunt, intr-adevar, multe efecte, in functie de activitatea pe care o facem on-line. Cred ca mai degraba ar fi interesant ce se intampla daca nu intri pe internet mai mult timp, in conditiile in care erai dependent de el. Studiile arata ca privarea de internet produce frustrare, stari de nervozitate, iar la unii chiar dureri de cap. Prin urmare, ca orice fenomen care ajunge la dependenta, privarea de viata online poate aduce cu sine suferinte, frustrari reale.
De Dragos Cirneci, Irina Buda
