Cum fugim de depresia sezoniera
Meditatia da foarte bune rezultate la persoanele care sufera de anxietate, agorafobie, stres cronic si depresie. „Reducerea stresului, bazata pe deplina constiinta, este o tehnica de ingrijire care permite mobilizarea sistemului parasimpatic, sursa de calm, in detrimentul sistemului simpatic, sursa de stres“, explica Frédéric Rosenfeld, psihiatru.
O varianta a acestei metode, terapia cognitiva, bazata pe deplina constientizare, permite evitarea caderilor la pacientii care au cunoscut deja un episod depresiv. Este vorba despre un ansamblu de exercitii de yoga si de meditatii zen si vipassana.
Pacientii sunt asezati in grupuri de catre 20 de persoane, doua ore pe saptamana, timp de opt saptamani.
Dovezile stiintifice: Richard Davidson, profesor de psihologie la Universitatea din Wisconsin, Statele Unite, a observat ca activitatea din anumite zone ale creierului stang (al emotiilor pozitive) creste semnificativ la subiectii antrenati in meditatie, inca din primele doua luni de practicare zilnica.
Odata instalate, efectele meditatiei persista mult timp si diminueaza cu mai mult de jumatate procentajul de recidive depresive.
Activitatea fizica
A face miscare cu corpul este un lucru benefic pentru psihic. Efortul fizic prelungit (de la 20 la 30 de minute) permite oprirea, cel putin provizorie, a fluxului neincetat de ganduri care nu ne dau pace, de temeri si de griji.
Acest efect este datorat modificarii vascularizarii in timpul efortului, care favorizeaza varfuri de acumulari hormonale psihologic stimulatoare: endorfine si dopamina (neurotransmitator esential al miscarii si al placerii).
„Activitatea fizica ar trebui sa fie inclusa in toate masurile contra depresiei“, recomanda Institutul National al Sanatatii si Cercetarii Medicale.
Dovezile stiintifice: de cativa ani, dovezile se inmultesc. Un studiu realizat pe 156 de persoane atinse de depresie arata ca acelea care au practicat 30 de minute de jogging pe saptamana, in plus sau in locul antidepresivelor, sunt mai putin susceptibile sa recada in depresie decat cele care au luat medicamente, pur si simplu.
Lumina ne influenteaza starea de spirit. Vara, ea poate atinge 100.000 de lucsi, in timp ce iarna devine insuficienta si poate cobori pana la 500 de lucsi. Rezultatul: creierul se ambaleaza si incepe sa secrete prea multa melatonina (neurotransmitator care regleaza ritmurile noastre biologice). Pentru a regla ceasul biologic, este suficient sa ne expunem la o sursa luminoasa intensa potrivita: lumina intra in ochi prin retina si ajunge in epifiza, care franeaza productia de melatonina.
Suverana contra depresiei sezoniere, care atinge intre 10 si 20% din populatie, luminoterapia este, in egala masura, indicata pentru a calma si alte simptome asociate cu dereglarile ceasului biologic intern, mai ales cu tulburarile de somn sau sindromul premenstrual. Este, de asemenea, folosita pentru a trata alte tipuri de depresie: cea care survine dupa o nastere sau care atinge persoanele in varsta.
Dovezile stiintifice: mai multe studii scot in evidenta eficacitatea luminoterapiei si a simularii artificiale a zorilor pentru a reduce gravitatea simptomelor la subiectii care sufera de depresie nesezoniera.
Cura termala
Bai, dusuri, masaje, asociate cu sedinte de relaxare, de ergoterapie si de psihoterapie. Gratie proprietatilor lor antispasmodice si antialgice, sedative si vasodilatatoare, „curele termale de orientare psihosomatica actioneaza asupra tulburarilor anxioase, asupra tulburarilor de somn, a depresiilor usoare spre moderate numite si relationale“, afirma Olivier Dubois, psihiatru si medic.
In plus, ameliorand imunitatea si ritmurile somnului si normalizand anumiti factori (tensiune arteriala, ritm cardiac etc.) implicati in mecanismele stresului, termalismul permite reducerea consumului de anxiolitice, de somnifere sau de alcool. Media de ameliorare a starii pacientilor dupa o cura termala era de 50%, in timp ce la tratamentele farmacologice era de doar 35, 6%.
