Cum ne facem din soare, un prieten?

Cu toții ne dorim o piele bronzată. Sau cel puțin noi, cei care aparținem rasei caucaziene, considerăm bronzul ca fiind frumos și sănătos, spre deosebire de populația asiatică, unde pielea albă, imaculată, este cea apreciată, pielea bronzată fiind un indicator al unui nivel social mai scăzut.

Auzim din ce în ce mai des vorbindu-se despre fotoprotecție. Specialiștii sunt extrem de insistenți când vorbesc despre protecția de razele ultraviolete, în primul rând din cauza riscului de arsură solară, fiecare arsură dublându-ne șansele de a dezvolta un melanom, în special dacă există în istoricul familial persoane cu această patologie, dar și datorită îmbătrânirii cutanate precoce produse de razele solare, care vine la pachet cu degradare de colagen și elastină și apariția deshidratării pielii, ridurilor, laxității cutanate și petelor pigmentare.

De asemenea, expunerea excesivă la soare poate produce imunosupresie și apariția de tumori cutanate nonmelanocitare, cataractă, insolații și alergii solare. Ne place să acceptăm sau nu, bronzul este un mecanism de apărare al pielii împotriva radiațiilor solare, astfel încât, chiar dacă vorbim de un bronz frumos, nu putem vorbi despre un bronz sănătos.

Și totuși, soarele are multiple efecte benefice asupra sănătății noastre și știm că fără el, viața pe pământ nu ar fi posibilă. Sub acțiunea razelor solare corpul nostru produce vitamina D, necesară pentru întărirea oaselor și mușchilor, dar și pentru buna funcționare a sistemului imunitar. Timpul necesar pentru ca organismul să producă cantitatea zilnică necesară de vitamina D, este de câteva minute de expunere, aproximativ 10-15, cu jumătate din suprafața corporală. Timpul este cu atât mai scurt cu cât pielea este mai albă și cu cât indicele UV este mai mare, astfel încât nu se justifică expunerea îndelungată la soare.

Citește articolul integral în ediția de iunie a revistei Psychologies sau abonează-te și primește lunar cadourile pregătite.