Diabetul gestaţional, o complicaţie frecventă în sarcină
Ne confruntăm cu o epidemie de obezitate în rândul femeilor de vârstă reproductivă și această situație este rezultatul sedentarismului, al stilului de viață dezordonat și al alimentației nesănătoase. Din păcate, acest fenomen a dus la o exacerbare a complicațiilor în sarcină, una dintre ele fiind diabetul gestațional.
Diabetul gestațional este o complicație metabolică complexă, care a devenit în ultima perioadă o problemă majoră de sănătate publică.
Studiile epidemiologice trag un semnal de alarmă deoarece, din cauza tranziției spre o populație cu un stil de viață sedentar și alimentație nesănătoasă, în ultimii 20 de ani prevalența diabetului gestațional a crescut cu mai mult de 30%. La nivel mondial, 20 milioane de sarcini (16% din numărul total de sarcini) prezintă o formă de hiperglicemie, iar una din șase sarcini este afectată de diabet gestațional.
Diabetul gestațional este definit ca toleranța alterată la glucoză, cu debut în sarcină și care în majoritatea cazurilor se remite imediat post-partum. Diagnosticul de diabet gestaţional este un semnal de alarmă. Conform Federaţiei Internaţionale de Diabet (IDF), 50% din gravidele cu diabet gestaţional evoluează spre diabet zaharat de tip 2.
Care sunt factorii de risc pentru diabet gestațional?
Factorii de risc pentru diabetul gestațional sunt: obezitatea, vârsta mamei de peste 35 de ani, ereditatea diabetică, fumatul, multiparitatea, istoricul de macrosomie (copii cu greutatea la naștere >4000g) sau de diabet gestațional, câștigul ponderal excesiv în sarcină, excesul de lichid amniotic, hipertensiunea arterială, sindromul ovarului micropolichistic, etc.
Care sunt complicațiile diabetului gestațional?
Diabetul gestațional afectează atât mama, cât și fătul, pe termen scurt și lung.
În ceea ce privește complicațiile fetale pe termen scurt, acestea sunt: macrosomia (greutatea nou-născutului >4000g), hipoglicemia la naștere (7 % din sarcinile cu diabet gestational), distocie de umăr, sindromul de detresă respiratorie, etc. Un copil a cărui mamă este diagnosticată cu diabet gestațional, va fi predispus la obezitate, sindrom metabolic cu debut în adolescență, iar la vârstă adultă prezintă risc de diabet zaharat de tip 2 și boli cardiovasculare. În acest context, copiii cu exces ponderal au recomandare de screening al diabetul zaharat de tip 2.
Gravida diagnosticată cu diabet gestaţional are un risc cu 70% mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare și de 3 ori mai mare de a dezvoltă sindrom metabolic, comparativ cu gravidele cu glicemie normală în sarcină. Conform IDF, femeile cu istoric de diabet gestaţional au un risc de 10 ori mai mare de a dezvolta diabet zaharat de tip 2 în comparaţie cu femeile normoglicemice.
Cum se diagnostichează?
Diagnosticul diabetului gestațional se face pe baza testului de toleranță la glucoză. Se efectuează între 24-28 de săptămâni de sarcini. După o perioadă de post de 8 ore se recoltează glicemia a jeun (pe nemâncate); se administrează 75g glucoză anhidră dizolvate în 300ml de apă și apoi se determină glicemia la o oră, respectiv la două ore după administrarea glucozei. Dacă una din cele trei glicemii este în afara țintelor, diagnosticul de diabet gestațional se confirmă. Țintele sunt următoarele: glicemia a jeun <92 mg/dl, glicemia la o oră <180 mg/dl, glicemia la două ore <153 mg/dl.
Cum tratăm diabetul gestațional?
Gravida cu diabet gestațional are nevoie de o îngrijire medicală specială și educație specifică. Este foarte importantă explicarea riscurilor legate de acest diagnostic și beneficiile tratamentului, pentru a crește complianța și a reduce anxietatea.
Prima linie de tratament este terapia medical nutrițională și studiile au arătat că tratarea corectă a acestor cazuri reduce complicațiile. Sarcina este un moment propice instruirii gravidei cu privire la un stil alimentar sănătos, deoarece aceasta este mai receptivă la schimbări și mai motivată. Respectarea unui stil de viață sănătos și după sarcină previne sau întârzie apariția diabetului zaharat de tip 2.
În 80% din cazuri, un regim alimentar echilibrat, cu respectarea unor reguli în ceea ce privește aportul de hidrați de carbon și consumul de carbohidrați rapizi, este suficient pentru a menține glicemiile în ținte. În schimb, în 20% din cazuri este necesară introducerea insulinoterapiei.
Cum putem reduce riscul de diabet gestațional?
Un stil de viață sănătos, o greutate normală înainte de preconcepție și un câștig ponderal optim în cursul sarcinii reduc riscul dezvoltării diabetului gestațional. Având în vedere complicațiile acestui diagnostic și mai ales al riscului transgenerațional de diabet zaharat de tip 2 generat, cred că este puțin ceea ce avem noi de făcut: optați pentru un stil de viață sănătos înainte de sarcină!
Pregătirea preconcepției este foarte importantă. Femeia care planifică o sarcină trebuie să discute cu medicul curant pentru a beneficia de îndrumare cu privire la regimul alimentar, la investigațiile medicale necesare și suplimentele de acid folic, fier, vitamina D, etc.
O dietă echilibrată trebuie să asigure necesarul de vitamine și minerale în timpul sarcinii, dar din păcate, nu toți micronutrienții pot fi obținuți din alimentație în cantitatea adecvată. Pe piața farmaceutică există produse care conțin micronutrienții necesari gravidelor, adaptați fiecărui trimestru de sarcină, iar medicul curant vă poate recomanda preparatul de care aveți nevoie. Acestea nu trebuie să înlocuiască o alimentație diversificată! Luați suplimente doar la recomandarea medicului!
