In cautarea stralucirii pierdute a pielii
Industria cosmetica promite stralucire, ten luminos. Dar ce vrem de fapt cu aceasta cautare? Piele intinsa, prospetime? Sau ceva mai mult? „Nu arati prea bine azi…“ – de ce oare o astfel de propozitie ne strica toata ziua? Sau de ce reciproca ei ne da aripi? Pentru ca inseamna, nu-i asa, ca aratam bine si avem pielea luminoasa.
Inainte ca industria cosmetica sa se angajeze solemn pe drumul stralucirii, limbajul popular nu a incetat niciodata sa se refere la o „mina buna“ drept semn de prospetime, de tinerete sau de sanatate, in general, de echilibru.
Anglo-saxonii ii spun glow si il asociaza cu cineva care respira sanatate. In Brazilia stralucitoare, este un compliment facut tinerelor fete, in China se vorbeste de piele radioasa si a carei lumina vine din interior.
Frantuzoaicele povestesc despre „luminozitate“, spune Pascale Mora, directoarea de comunicare de la Vichy Paris. Ea spune ca acest concept de stralucire a pielii are trei criterii universale ale pielii ideale, culorii si texturii acesteia.
Peste tot, in lume, o piele luminoasa inseamna ca suntem asa cum aspiram sa fim: tinere, vesele, in plina forma! Din anii 2000, industria cosmetica a perceput aceasta nevoie – deopotriva personala si colectiva.
Asa a aparut stilul de machiaj nude, care lasa impresia ca nu suntem deloc machiate, apoi aparitia BB cream si CC cream, adica cele care promit ca vor corecta totul, inspirandu-se de la pielea – fara niciun defect – a asiaticelor. Dar ce inseamna de fapt nude, natural?
Si ce sa „cerem“ unei creme atunci cand vrem de la ea sa ne confere stralucire? Raspunsul trece adesea prin contrariul sau. M., 28 de ani, vrea o piele „plina, intinsa, fara urme de oboseala“. E., 43 de ani, vrea „ten clar, fara roseata, fara riduri“.
Dincolo de subiectivitatea abordarilor, oamenii de stiinta si cosmetologii au incercat o definitie mai clara si mai precisa. Philippe Humbert este sef al clinicii de dermatologie a spitalului din Besançan si a condus un focus grup asupra acestei notiuni de stralucire, atat de dorita de femei:
„Depinde de capacitatea pielii de a reflecta lumina. Din cauza structurii sale (de pilda, piele aspra ori cu porii dilatati), tegumentul poate sa absoarba lumina, prin definitie, nu s-o reflecte, deci tenul nu apare ca fiind luminos. Aceasta calitate inseamna, deci, un ten omogen, o dilatare potrivita a micilor vase de sange din derm, o hidratare optima“.
Cu cat pielea este mai intinsa, cu o culoare mai uniforma, cu atat mai mult ea va reflecta lumina. Daca lumina intalneste neregularitati, obstacole, ea nu se mai reflecta si nu mai da acel efect eclatant atat de dorit. Aceasta piele este, pentru unele femei, un dar al naturii.
Dar loteria genetica nu raspunde de tot ce vine ulterior: de boala, de pilda, de stres, de lipsa de somn, de alcool, de alimentatia dezechilibrata, de mediul poluat. Toti acesti factori „degradeaza calitatea tenului si a schimburilor dintre celule. Daca nu este bine oxigenata, pielea devine terna“, spune Humbert.
Ajunge, deci, sa dormi bine, sa nu fumezi, sa traiesti la tara si sa zambesti des ca sa ai un ten stralucitor… Dar daca nu poti avea toate astea? Fiecare femeie are trucurile sale. C., 44 de ani, spune ca isi face, lunar, un peeling profund, ca sa elimine celulele moarte. A., 33 de ani, spune ca alimentatia este cea mai importanta: multe fructe, multa apa, putine proteine animale.
In plus, „multa lamaie, pentru detoxifierea ficatului, cel care, de obicei, da o tenta galbena pielii de pe fata“. I., 52 de ani, a schimbat strategia din momentul in care a fost bulversata de venirea menopauzei: „De obicei, aplic zilnic o crema hranitoare, care reduce porii si roseata“.
Philippe Humbert spune ca, intr-adevar, cosmeticele pot actiona asupra capacitatii pielii de a reflecta lumina. Pascale Mora reafirma: „La Vichy, am selectionat agenti activi ce actioneaza asupra culorii pielii, omogenitatii si luminii difractate, si avem chiar instrumente de masura pentru a vedea obiectiv cat se imbunatatesc acesti parametri“.
Bun! Deci anumiti activi ne pot face tenul mai luminos. Pielea este ceea ce aratam lumii prima data. In 1974, psihanalistul Didier Anzieu spunea ca eul nostru si pielea sunt inextricabil legate la nivel psihic. Un bebelus atins si mangaiat de mama lui va fi mai tarziu un copil si un adult constient de sine. Mai tarziu, fata lui va purta urmele acestei iubiri.
Apelarea la cosmetice (din grecescul kosmeticos – „decoratiune“) ajuta la punerea in valoare a acestei lumini interioare. Si atunci, stralucirea nu mai e doar o chestiune de vase sangvine sau de piele optim hidratata si este sinonima cu aura fiecareia… o aura ce nu depinde decat de noi insine.
