Înțelegerea rezultatelor tensiunii arteriale – ce înseamnă valorile sistolice și diastolice

Atunci când ne referim la tensiunea arterială, avem în vedere acea forță pe care o exercită sângele la nivelul pereților arterelor atunci când circulă. Cei mai mulți dintre specialiști sunt de acord asupra faptului că valoarea cea mai apropiată de normal a tensiunii arteriale ar trebui să fie mai mică de 120/ 80 mmHg (milimetri coloană de mercur), o valoare la care riscul de apariție a bolilor de inimă este mai mic. De asemenea, atunci când tensiunea arterială se menține în jurul acestei valori, scade și riscul de declanșare a unui accident vascular cerebral.

În situația în care valorile tensiunii arteriale ajung să fie mai mici sau mai mari decât valoarea menționată anterior, înseamnă că sănătatea dumneavoastră trebuie evaluată iar tensiunea trebuie să fie readusă cât mai aproape de valoarea normală. Primul număr dintre cele două care indică valorile tensiunii arteriale se referă la tensiunea sistolică, iar al doilea număr este cel care indică tensiunea diastolică. Cea sistolică mai este cunoscută și sub denumirea de „valoarea de sus”, și se referă la presiunea care este resimțită la nivelul arterelor atunci când inima bate. Cea diastolică, sau „valoarea de jos”, măsoară presiunea de la nivelul arterelor între bătăile inimii.

La ora actuală puteți alege dintr-o gamă largă de tensiometre disponibile pe piață, aceste instrumente fiind concepute special pentru a vă ajuta să va puteți măsură acasă valorile tensiunii arteriale. Tensiometrele pot să fie digitale sau automate, sunt ușor de utilizat și asigură o măsurare foarte precisă a valorilor. În situația în care v-ați confruntat cu fluctuații de tensiune la un moment dat, dacă aveți cunoștință că există în familia dumneavoastră persoane cu boli cardiovasculare sau dacă va apropiați de vârsta de 40 de ani, specialiștii vă recomandă să achiziționați un tensiometru pentru a ține mai ușor sub control tensiunea arterială.

Tensiunea arterială sistolică

Atunci când inima bate, sângele este împins către artere. Presiunea care se generează în această situație poartă denumirea de tensiune arterială sistolică, fiind momentul în care se înregistrează cele mai mari valori ale tensiunii arteriale. În mod normal, atunci când o persoană este într-o perioadă de repaus, aceste valori ar trebui să fie mai mici de 120 mmHg. Dacă valorile tensiunii arteriale sistolice sunt mai mici de 90 mmHg, înseamnă că tensiunea este prea mică și poate să fie nevoie de intervenție medicală pentru reglarea acesteia. În situația în care valorile sunt mai mari de 180 mmHg, înseamnă că tensiunea arterială sistolică este mult prea mare și este necesar un control medical de urgență.

 Tensiunea arterială sistolică scăzută

Denumirea medicală pentru tensiunea arterială sistolică scăzută este cea de „hipotensiune arterială” și se referă la valorile mai mici de 90 mmHg. Persoanele care au această problemă pot să treacă prin stări de amețeală și pot chiar să leșine. În cazul în care aceste persoane nu sunt tratate corespunzător și la timp, există riscul ca anumite organe să nu mai funcționeze – așa cum este în cazul rinichilor. Este o situație care apare atunci când o persoană suferă de deshidratare severă sau dacă a sângerat foarte mult, ceea ce înseamnă că persoana respectivă nu mai are suficient sânge pe care inima să îl împingă în artere.

Hipotensiunea arterială poate să fie provocată și de faptul că mușchiul inimii nu este suficient de puternic pentru a reuși să împingă sângele așa cum este normal. Este o situație care apare la pacienții cu cardiomiopatie, condiție medicală care presupune deteriorarea mușchiului inimii. De asemenea, hipotensiune arterială poate să apară și atunci când arterele se lărgesc prea mult foarte rapid – așa cum este cazul pacienților cu sincopă vasovagală. Se poate ca tensiunea arterială sistolică să fie provocată și de schimbarea bruscă a poziției în care stați, situație în care vă puteți confrunta cu amețeli. Este o problemă des întâlnită și poartă denumirea de „hipotensiune artostatica”.

Tensiunea arterială sistolică mare

În situația în care mușchiul inimii ajunge să împingă sângele în artere cu o presiune mai mare decât cea normală, avem de-a face cu tensiune arterială sistolică mare. În acest caz, se poate ca persoana respectivă să facă efort fizic – indiferent că este vorba despre sport sau alte activități. De aemenea, valori mari ale tensiunii arteriale sistolice sunt înregistrate și în situații de stres. Însă, în situația în care sunt înregistrate valori mari ale acestei tensiuni în perioada de repaus, nu este normal și trebuie să interveniți. Tocmai pentru a vă asigura că efectuați o măsurare corectă, este important ca aceasta să fie efectuată într-o perioada liniștită, de odihnă.

Tensiunea arterială diastolică

Între bătăile inimii, aceasta se „odihnește” și se umple cu sânge – pe care îl pompează ulterior către tot corpul. Această pauză, dintre bătăile inimii, poartă denumirea de „diastolă”. Atunci când discutăm despre tensiune arterială diastolică, ne referim la valorile tensiunii arteriale înregistrate în momentul dintre bătăile inimii. În mod normal, într-o perioadă de repaus, tensiunea arterială diastolică trebuie să aibă o valoare ceva mai mică de 80 mmHg. În cazul în care această valoare este mai mică de 60 mmHg, se consideră că este prea mică și se impune un consult medical. De asemenea, un consul medical se impune și în cazul în care valoarea este egală cu 110 mmHg sau mai mare.

Atât valorile tensiunii arteriale sistolice cât și cele diastolice sunt la fel de importante pentru evaluarea stării de sănătate; cu toate acestea, medicii acordă mai multă atenție celei sistolice în cazul în care valorile sunt mai mari decât cele normale. O situație periculoasă este ce în care avem de-a face cu o criză hipertensivă, caz în care tensiunea sistolică este egală cu 180 sau mai mare, iar cea diastolică este egală cu 120 sau mai mare.