Misterele hormonilor – cum ne influenteaza ei starea de bine

Echilibrul intregului organism, somnul, starea emotionala buna depind in mare masura de hormoni. Dr. Raluca Muntean, medic specialist endocrinologie, decodeaza pentru noi acest microscopic, dar vital, univers.

Dereglarile hormonale sau disfunctiile endocrine se pot calsifica in doua mari categorii: deficitul hormonal si excesul hormonal. Cauzele care le pot determina sunt nu­meroase: genetice, boli au­toimune, administrarea unor medicamente, operatii in sfera endocrinologica (hipotalamus-hipofiza, tiroida, paratiroide, suprarenale, ovare, testicule), disruptorii endocrini etc. De aceea, pentru a minimaliza impactul asupra organismului, este foarte important sa mergi la medic la timpul potrivit.

Starea de spirit

Orice disfunctie hormonala poate scadea calitatea vietii si increderea in sine, fie prin modificarile fizice, fie prin iritabilitate, stare de agitatie, anxietate, depresie, tristete nejustificata, apatie. Se stie cat de importanta este imaginea corporala si cum orice modificare fizica poate determina scaderea respectului de sine si izolarea sociala.

Exemple de disfunctii endocrinologice ce afecteaza calitatea vietii sunt „ochii bulbucati“ din boala Basedow-Graves, modificarile de fizionomie din acromegalie: cresterea nasului, a urechilor, a mainilor, chelia, acneea. Pe principiul „spune-mi cum arati, ca sa-ti spun cum te simti“, multi oameni sunt stigmatizati de sociatate tocmai din cauza acestor transformari fizice.

Somnul

In medie, omul are nevoie de sapte-opt ore de somn pe zi, dar exista cazuri in care sunt suficiente doar cinci ore. De-a lungul vietii, cu totii experimentam perioade de insomnie, fie de inductie (cand nu putem adormi), fie de mentinere a somnului (cand ne trezim frecvent in timpul noptii), iar modificarile de calitate a somnului si reducerea duratei acestuia pot determina tulburari de memorie, scaderea capacitatii de concentrare, iritabilitate si nervozitate.

Noaptea sau, mai bine-zis, lipsa luminii, stimuleaza tractul retinohipotalamic, glanda pineala, secretia de melatonina, generand astfel, de obicei, un somn odihnitor. Lumina naturala inhiba „ceasul biologic“ si produce trezirea.

Libidoul si viata sexuala

Profilul endocrin individual afecteaza nu doar starile emotionale, ci si apetitul sexual. Hormonii care determina cresterea libidoului sunt: testosteronul, principalul responsabil pentru libidoul masculin, dar si pentru cel feminin; estrogenul, esential pentru sensibilitatea si perceptia placerii in cazul femeii, si dopamina, care regleaza reactiile la placere pentru ambele sexe.

Prin contrast, exista si hor­monii care afecteaza in mod negativ libidoul. Cel mai important este cortizolul, pentru ca un nivel crescut al acestuia reduce drastic apetitul sexual; prolactina, daca este in exces, poate determina la femei scaderea estrogenului, implicit a libidoului, iar la barbati scaderea libidoului si disfunctii erectile. Doamnele care iau anticonceptionale, de asemenea, pot avea un libidou mai scazut, prin scaderea estrogenului endogen.

Sarcina si conceptia

Poate ca nu este foarte cunoscut acest fapt, dar o greutate corporala prea mare influenteaza negativ obtinerea unei viitoare sarcini – la fel, o greutate mica, sub 18 kg/m2. Exista o legatura stransa intre celula adipoasa (grasime) si fertilitate, cea mai importanta realizandu-se cu ajutorul leptinei. Deci, pentru a concepe, o femeie trebuie sa aiba un indice de masa corporala intre 19-25 kg/m2. Aceasta este ideal.

Pe de alta parte, functia tiroidiana trebuie sa fie controlata inainte de a ramane insarcinata, intrucat hormonii tiroidieni au un rol primordial in dezvoltarea si maturarea creierului fetal, iar mentinerea unei functii tiroidiene normale este foarte importanta in sarcina.

In timpul sarcinii, se produce o serie de modificari hormonale moderate de estrogen si progesteron, si toate au ca scop asigurarea unui mediu prielnic pentru dezvoltarea copilului. Nu trebuie sa neglijam nici perioada de dupa nastere, mai ales din punct de vedere afectiv.

Alaptarea la san ajuta la dezvoltarea instinctului matern, iar depresia postpartum are la baza, in majoritatea cazurilor, si o disfunctie tiroidiana. Daca se banuieste o depresie postpartum, este obligatorie verificarea functiei tiroidiene. Din pacate, exista multe cazuri in care pacientele cu depresie postpartum sunt tratate cu medicatie antidepresiva.

Alimentatia

Stilul de viata, calitatea si cantitatea de mancare, efortul fizic practicat cu regularitate, odihna activa/pasiva sunt factori care ne influ­enteaza enorm starea de sanatate. La ora actuala se discuta mult despre substante chimice care mimeaza efectele hormonilor, si anume cele din vasele de plastic si carnea injectata.

S-a demonstrat ca vasele de plastic expuse la caldura, inclusiv la microunde, pot elibera substante (ftalati, bisfenol A) ce determina aparitia pubertatii precoce la fetite sau aparitia de fibroadenoame mamare.

Carnea injectata cu estrogeni sau cu hormoni de crestere poate induce si ea dezvoltarea tesutului mamar la baietei. De asemenea, doua mituri sunt acum la moda.

Mitul 1: sarea fara iod. Toata lumea este intr-o frenezie fantastica sa consume sare adusa de pe culmile inalte ale muntilor Himalaya, care are un continut scazut de iod si e mai buna ca cea iodata. Fals! In alimentatie avem nevoie de iod, mai ales in timpul sarcinii (creste necesarul de iod), cat si in timpul primilor trei ani din viata, cand se continua maturarea sistemului nervos central si a sistemului nervos periferic. „Inteligenta unui popor se masoara in nivelul de iod din alimentatie“, spunea C.I. Parhon. Daca scadem aportul de iod din alimentatie, nu este de mirare ca ne confruntam cu disfunctii tiroidiene: marirea de volum a tiroidei (gusa) si nodulii tiroidieni.

Mitul 2: detoxifierea organismului. Singura substanta care epureaza cu adevarat este apa, asa ca haideti sa bem apa! De obicei, reclamele tv ne indeamna sa bem minim doi litri de apa pe zi, o cantitate prea mare, care poate duce la scaderea sodiului seric (hiponatremie) si determina tulburari de constienta, apatie, amorteala fizica si psihica, incetinirea gandirii, convulsii. Asadar, cantitatea adecvata de apa pe care trebuie sa o bem zilnic este de maxim doi litri.

Daca discutam de afectiuni endocrine, aici se impun anumite restrictii alimentare. In cazul in care tiroida functioneaza in exces (hipertiroidism), se recomanda evitarea produselor bogate in iod (Amiodarona/Cordarone, algele marine – spirulina); la hipotiroidism (tiroida lenesa): reducerea consumului de varza, broccoli, conopida, soia.

Persoanele care iau doze mari de corticoterapie trebuie sa aiba un regim sarac in sare, iar la administrarea de anticonceptionale nu se bea ceai de sunatoare ori suc de grepfrut, pentru ca acestea pot scadea eficienta pastilelor.

Sindromul premenstrual…

… preceda menstra cu cateva zile si dispare odata cu aparitia sau in timpul ei. Se presupune ca mecanismul de baza este o hiperreceptivitate a receptorilor de estrogeni. Poate imbraca forme diverse, dramatice uneori: de la dureri, la nevoia de a manca anumite alimente (ciocolata, inghetata), la cresterea in greutate, edeme, palpitatii, dureri mamare, iritabilitate, anxietate, depresie, migrene, insomnii.

Frumusete

Supranumit si „hormonul frumusetii“, estrogenul ofera luminozitate pielii si stralucire parului. Atunci cand organismul secreta cantitati echilibrate de estrogen, progesteron si testoste­ron, aspectul fizic este sanatos si armonios.

In cazul in care se secreta testosteron in exces, femeile se confrunta de multe ori cu probleme ale tenului, care capata tendinte acneice si seboreice, parul si unghiile devin mai uscate si lipsite de stralucire, iar fire de par pot creste inestetic pe fata sau pe corp. De asemenea, hipotiroidismul si hipertiroidismul pot determina aparitia alopeciei.

Dr. Raluca Muntean este medic specialist endocrinologie in cadrul Gynera Fertility Center si Gral Colentina.

Foto: Beautiful woman with pink petals on her hips