Obsesia sanatatii perfecte
„Renunta la fumat!“ , „mananca sanatos!“, „fa sport!“… Refrene binecunoscute pentru o buna igiena de viata. Dar ce facem cu liberul arbitru, care mai tanjeste dupa mititei si (ne)vinovate derapaje?
Viata sanatoasa a devenit laitmotivul unei existente in plina forma, departe de stres, boala si batranete. Nu trece nicio zi fara sa nu ni se vorbeasca despre alimente care ne fac bine, gesturi protectoare pentru sanatate, ce ne vor ajuta sa traim mai mult. Evident, industria alimentara s-a aliniat trend-ului si ne propune din ce in ce mai multe produse „naturale“, „bio“, „echilibrate“, „verzi“, „bune“, „sanatoase“…
Dictatura lui „sa traim sanatos“
Nu este intamplator ca am devenit receptivi la mesajele ce vizeaza sanatatea. Mai mult de 30% din ceea ce ne face sa imbatranim sau ne imbolnaveste, nu este legat de genele pe care le-am mostenit, ci de stilul de viata adoptat. Acum 50 de ani, ignoram efectele – bune sau rele – induse de unele dintre comportamentele noastre alimentare.
In anii comunismului, daca mancam carne in fiecare zi, eventual la pranz si seara, era garantia sanatatii perfecte, dar si semnul reusitei sociale absolute, a rezistentei la cozi interminabile sau marca ajutorului dat de parinti, sau rude de la tara. Cum pestele era si mai rar, legumele au primat in farfurie, dieta fiind un fel de vegetarianism adaptat vremurilor.
Astazi, totul este la discretie, dar pestele incepe sa aiba din ce in ce mai mult plumb in inotatoare, puii injectati cu hormoni cresc mai repede decat Fat-Frumos din poveste, legumele si fructele sunt afectate de ploi acide ori sunt tratate atat de puternic, incat capata forme perfecte, rezistenta indelungata in frigider, dar gust si aport nutritional aproape de zero. In concluzie, trebuie sa avem grija ce mancam si de unde, mai ales ca inca exista variante benefice sanatatii.
In toata aceasta evolutie (uneori involutie) a alimentelor, toate activitatile noastre (a manca, bea, dormi, a ne misca, a respira, a iubi) sunt puse sub lupa. Iar sfaturile medicilor, nutritionistilor, psihologilor sunt din abundenta, lasand uneori loc si contradictiilor.
Bolile cardiovasculare si colesterolul cresc? Grasimile sunt interzise, desi, asa cum am aratat in multe dintre articolele noastre, exista si grasimi bune pentru organism.
De ani de zile, suntem sfatuiti sa bem doi litri de apa pe zi, cand exista o formula clara, in functie de numarul de kilograme: inmulteste 40 de mililitri cu numarul tau de kilograme si obtii cantitatea zilnica de apa pe care trebuie sa o consumi.
La fel si despre somn: se spune ca pentru a ramane in forma, trebuie sa dormim opt ore pe noapte. Dar avand in vedere nou descoperita gena a somnului, unii oameni au nevoie de cinci-sase ore sau de noua-zece ore de somn pentru a se simti odihniti.
Pe Internet, exista mai mult de 17 milioane de link-uri numai pentru nutritie… Probabil ca atingem punctul 0 al informatiei cand gasim totul si opusul lui. Mancatul crud tine piept mancatului gatit, regimul disociat se opune regimului proteic…
Suntem invadati de un aflux atat de mare de informatii complexe si de studii adesea contradictorii, incat devine dificil sa gasim (si sa ne pastram) propriile repere, fiind deposedati, fara voia noastra, de liberul arbitru.
Corpul ne „vorbeste“ in permanenta, dar nu mai stim sa ii decodam mesajele, fiind parazitati de tot acest tumult informational. Alegerile nu ne mai sunt ghidate de placere sau de bunul simt, ci de „bun pentru sanatate“. Astfel, o simpla plimbare in parc devine cheia in oxigenarea creierului, tonifierea corpului – o mai buna protectie fata de diabet, cancer, infarct, depresie si prelungirea vietii cu mai multi ani.
Cu conditia ca „gestul“ sa fie executat zilnic, timp de cel putin o jumatate de ora, intr-un ritm sustinut. Iata cum, in putine cuvinte, un act spontan devine o obligatie. Nu mai vorbim despre cum salata, rosia, iaurtul natural sau paharul cu vin rosu sunt detronate de diversele suplimente ce ofera „nutrienti“ in mici capsule…
De la nevroza, la revolta
Traiul sanatos, dupa dogme bazate pe criterii externe, pe care nu le integram cu adevarat, nu va functiona niciodata. Iar pe plan nutritional, toate aceste aspecte contribuie la dezvoltarea unui puternic sentiment de vinovatie. Pe de alta parte, ortorexia (credinta ca ne imbolnavim daca nu mancam sanatos) este o tulburare de comportament alimentar la fel de serioasa ca si anorexia sau bulimia.
Nu atat vointa de a manca sanatos, cat lipsa de masura a acestui comportament este cea care conduce la obsesie. Cautarea perfectiunii conduce, si ea, negresit, la izolarea sociala.
Cina in familie, la restaurant, intre prieteni parca a devenit mai rara. Nu stim daca vina o poarta criza financiara sau timpul putin, din cauza orelor la serviciu, a copiilor, a diverselor responsabilitati.
Dar acest ritual trebuie repus in drepturi, pentru ca masa nu este doar un aport de substante nutritive, ci creeaza si legaturi pretioase. In paralel cu aceasta superputere asigurata de traiul sanatos, se inregistreaza si cresterea treptata a unei „delincvente“ vizavi de discursul de sanatate cu prajituri, biscuiti, junk food si alte derapaje.
Placerea vietii
Cum sa avem o viata sanatoasa fara sa ne pierdem capul? Facand apel la bunul nostru simt, pentru ca, in „a trai sanatos“, exista mai intai „a trai“! Nu este un pacat capital daca, ocazional, ne indepartam putin de reguli, „factori de risc“ nu inseamna direct boala in sine.
Cat despre activitatea fizica, este bine sa o facem treptat, in functie de cat de sedentari am fost pana atunci, si sa conturam contexte placute, amuzante, in care sa facem miscare: plimbari cu rolele in parc, cu bicicleta la munte, „turnee“ de badmington sau tenis intre prieteni, piscina etc.
Specialistii spun ca traim mai bine decat pe vremuri, dovada speranta de viata care se mareste cu doua luni si jumatate pe an. Mediul inconjurator este mai putin poluat decat in secolul al XIX-lea, iar alimentatia este mai sanatoasa si mai variata. Poate ca nu ar mai trebui sa fim atat de ingrijorati, ca doar am scapat si de sfarsitul lumii…, mayas…
Eliminarea fricii
Aceasta este prima atitudine pe care trebuie sa o adoptam cand discutam despre traiul sanatos. In primul rand, pentru ca stresul cronic generat de frica este nociv pentru sanatate, dar si pentru ca este mult mai benefic pentru noi sa ascultam de propria intelepciune, decat sa cautam constant solutii in exterior.
Dictionar de termeni
Prevalenta indica numarul de cazuri ale unei boli raportat la un esantion dat intr-un moment precis.
O boala este considerata rara atunci cand prevalenta ei este inferioara unui caz din 2.000.
Incidenta exprima numarul de cazuri noi ale unei boli studiate, in raport cu un esantion intr-un timp dat.
Factorii de risc reprezinta ansamblul caracteristicilor (varsta, sex, antecedente, moduri de viata) care pot fi asociate unei maladii anume. De exemplu, o rata de colesterol ridicata este un factor de risc al maladiilor cardiovasculare. Dar, atentie! Un factor de risc nu este neaparat un factor responsabil de aparitia unei boli.
