Pasiv-agresiv sau vesnic in opozitie
Pasiv-agresivul nu are taria sa se chestioneze in legatura cu cauzele ajungerii sale in situatia care nu-i convine si motivele pentru care ramane in aceasta situatie.
Oare pentru faptul ca nu am mai multe studii, ca nu am promovat, ca nu am jobul visat cine este responsabil? Nu este suficient potentialul, trebuie sa ai si abilitatea de a-l valorifica. Daca n-ai fost dispus sa faci mai mult efort sau mai multe compromisuri, a fost optiunea ta. Asa functioneaza sistemul si ai posibilitatea sa alegi: ori te integrezi si functionezi, ori te retragi si iti cauti alt drum.
De ce te-ai casatorit si de ce mentii casatoria cu o persoana pe care o consideri inferioara sau abuziva? Poate nu ai incredere in tine, nu ai curaj sa te descurci singur, sau se te supui prejudecatilor conform carora, oricum ar fi, trebuie sa ai o familie (valabil mai ales in cazul femeilor)?
Iar ca adolescent, daca actele de revolta nu sunt extreme si nu-ti pun in pericol viitorul, sanatatea, dezvoltarea, atunci e OK. Timpul trece si, inevitabil, vei fi intr-o zi pe picioarele tale.
Cum trebuie sa ne purtam cu o persoanlitate pasiv-agresiva
– Sa fim ambili. In general, conteaza nu atat ce spunem cat cum spunem. Particulazand, conteaza nu atat ce cerem cat cum cerem. Dar cu pasiv-agresivul, care este putin paranoic, este cu atat mai important ca tonul, cuvintele alese sa nu sune cu totul si cu totul imperative. Putina empatie – nu pana la compatimire! – va fi de mare folos.
– Sa-i cerem parerea atunci cand este posibil. Participarea la decizie il va stimula in executarea ei. Se va simti respectat si unde mai pui ca parerea lui se poate dovedi chiar utila! Trebuie sa-l detensionam si sa-l facem sa se exprime in cadrul si in momentul potrivit, nu pe ascuns, dupa ce diciziile au foat luate.
– Sa-l stimulam sa se exprime deschis. Atitudinea pasiv-agresiva ascunde muta nemultumire. Trebuie cercetat daca nu este indreptatita intr-o oarecare masura nemultumirea. Daca este, trebuie sa gasim, desigur, impreuna, o solutie. Daca exagereaza, insa, daca i se pare, daca interpreteaza gresit anumite lucruri, trebuie discutat si demontat.
– Sa le remintim regulile jocului. Poate ca pasiv-agresivul nostru chiar are o problema cu regulile. Va trebui sa-i amintim ca regulile au rolul de a asigura coerenta si unitatea in actiune precum si coexistenta pasnica si respectarea drepturilor tuturor. Pentru coerenta si unitate este importanta stabilirea unei ierarhii ca si existenta unei autoritati care sa dea, intr-un fel, tonul la cantec. O functie de comanda nu presupune neaparat superioritatea individului care o indeplineste. Si, desigur, exista si principiul democratic conform caruia fiecare are dreptul la opinie si, prin acesta, la participarea la luarea deciziilor.
– Sa ignoram atitudinea de impotrivire sistematica. Pur si simplu, o problema nu dispare prin simpla ei ignorare. Dimpotriva, ea se agraveaza. Pasiv-agresivul isi va intensifica represaliile, pana cand va obtine o reactie.
– Sa nu ne lasam antrenati intr-un joc al represaliilor reciproce. Sa nu ne imaginam ca intr-o zi pasiv-agresivul va veni fluturand steagul alb si isi va cere iertare! Dimpotriva. Isi va intensifica lupta si va compromite in mare masura sansele de a mai comunica. Mai bine taiem raul din radacina, discutand deschis, apeland, poate, la putin umor, mai ales daca pasiv-agresivul nostru este suficient de inteligent.
Alte tipuri de personalitati dizarmonice
Personalitatea paranoica
Personalitatea dependenta
Personalitatea anxioasa
Personalitatea obsesionala
Personalitatea histrionica
Personalitatea narcisica
Personalitatea depresiva
Text: Mihaela Serea, pe baza lucrarii „Cum sa ne purtam cu personalitatile dificile” de François Lelord si Cristoph André, Editura Trei, 1998, 2003
Foto: dreamstime.com
