Somnul este superputerea ta!

Cu toate că ne petrecem o treime din viață dormind, de foarte puține ori ne gândim să investim în locul potrivit pentru această… aș spune esențială parte a vieții noastre: patul. Dacă totuși am reușit să facem această schimbare de perspectivă, în care pentru a trăi bine, ai nevoie să dormi bine, vă recomand să analizați ce beneficii poate aduce cu sine, investiția într-o saltea de calitate. Am folosit cu bună știință cuvântul investiție, deoarece cred cu adevărat că tot ceea ce facem pentru sănătatea și starea noastră de bine, este cea mai bună investiție, pe care o facem de-a lungul vieții. Dorelan este un partener de încredere atunci când vine vorba de saltele.

Imaginează-ți că după o zi întreagă petrecută în fața calculatorului, când simți că „îți intră os prin os” te bucuri de un somn dulce, ca și cum te-ai afla într-o croazieră de lux, în sudul Italiei. Sau într-unul din hotelurile de lux de pe coasta amalfitană. Dorelan îmbină înalta tehnologie, eleganța și confortul pentru o experiență wellness totală, oferind o gamă premium de saltele, mobilier și accesorii, toate fabricate în Italia. Întregul proces, de la selectarea materialelor și pieselor până la finalizare, livrare și montaj, este monitorizat și supravegheat de către specialiștii Dorelan.

Și dacă încă nu știi de ce ai face această investiție, hai să vedem ce se întâmplă cu tine odată ce te-ai întins pe salteaua patului pentru a dormi? Este cu adevărat o trecere într-o stare pasivă, în care te detașezi de mediul exterior, în care totul devine liniștit, nemișcat? De fapt totul se întâmplă exact pe dos decât îți imaginai! Somnul este o stare activă, în care corpul și creierul nostru refac celulele, eliberează cei mai importanți hormoni de care avem nevoie pentru a trăi o viață sănătoasă, energici și bine-dispuși.

În anul 1964, Randy Gardner, un adolescent din SUA s-a hotărât să doboare recordul mondial pentru cel mai mare număr de ore nedormite, reușind să rămână treaz 264 ore la rând, în numele științei. Încercarea lui Gardner a fost documentată de cercetătorul Dr. William C. Dement de la Universitatea din Stanford, în timp ce sănătatea i-a fost monitorizată de Lt. Cmdr. John J. Ross. Un jurnal a fost ținut de doi dintre colegii lui Gardner de la liceul Point Loma, Bruce McAllister și Joe Marciano Jr.. Efectele resimțite de Randy prin privarea de somn și răspunsul medical al organismului, au devenit cunoscute pe scară largă în rândul comunității de cercetare a somnului. În a treia zi, Gardner a manifestat oboseală intensă, a menționat William Dement în raportul său. Pleoapele îi deveneau din ce în ce mai grele, vedea ca prin ceață și avea dificultăți să citească sau să se uite la televizor. A devenit irascibil, încăpățânat, vorbea cu dificultate. Mișcările au devenit din ce în ce mai stângace, iar memoria îi juca feste. După încă două zile, a început să aibă halucinații. Conform rapoartelor de monitorizare, după încheierea experimentului, Gardner a dormit 14 ore consecutive și s-a trezit natural. A stat treaz o vreme și a dormit din nou aproximativ 10 ore. Părea că și-a încheiat experimentul atunci, au declarat cercetătorii unei agenții de presă. Cu toate acestea, Randy, în vârstă de 74 de ani, a raportat că suferea de insomnie la decenii după experimentul său de somn.

Evoluția neuroștiințelor și a imagisticii ne oferă tot mai multe informații validate științific despre fabrica ce devine corpul nostru, odată ce capul a atins perna. De fapt, în timp ce soarele coboară spre apus, iar lumina naturală scade, creierul nostru primește de la nucleul suprachiasmiatic, o structură mică de celule aflată în spatele ochilor, comanda de a începe eliberarea melatoninei. Acest hormon natural, ne ajută să simțim stimulii somnului și să ne ducem „la culcare”. Ochii devin obosiți, ne este greu să ne mai concentrăm chiar și la lucruri simple, căscăm, ne mișcăm cu „încetinitorul”. Acum e momentul să pornim spre dormitor și să lăsăm corpul și creierul să deschidă fabrica.

Deși pare că odată închiși ochii, rămânem așa până dimineață, somnul nu este liniar, trecem prin mai multe stadii – trei ale somnului non-REM și stadiul REM. De patru până la șase ori pe noapte. Fiecare ciclu complet durează între 50-90 de minute.

Primele 10-15 minute sunt caracterizate de o respirație tot mai regulată, pulsul și activitatea creierului încetinesc și deși putem percepe ce se întâmplă în jurul nostru, este posibil ca prin fața ochilor noștri închiși să se deruleze imagini care nu au legătură cu realitatea. Tot în acest stadiu putem trăi și acea senzație de cădere în gol sau de „treaptă ratată” care ne trezesc brusc. Deși acest fenomen cunoscut sub numele de „spasm hipnagogic” nu este unul periculos, poate fi un bun indicator al faptului că ne aflăm într-o stare de oboseală avansată sau de stres intens.

Următorului stadiu de somn non-REM, cunoscut sub numele de somn ușor, îi sunt specifice încetinirea activității mușchilor, continuă scăderea pulsului și a respirației, precum și a temperaturii corpului. Temperatura scăzută creează condițiile instalării stadiului de somn profund sau „deep sleep” din care este dificil să te trezești, iar dacă totuși se întâmplă asta, trăiești o stare de confuzie, ai nevoie de un timp pentru a conștientiza unde te afli.

După o ușoară revenire la somnul ușor (stadiul doi), ajungem în sfârșit la stadiul de somn REM sau somn paradoxal. Este acel stadiu care ne permite să visăm, datorită procesării emoțiilor, trăirilor, a gândurilor sau situațiilor în care ne-am aflat de-a lungul zilei. În faza de somn REM, creierul nostru devine extrem de activ, în timp ce mușchii noștri sunt paralizați, ceea ce ne împiedică să punem în act, mișcările pe care le visăm. Creierul are nevoie de mai mult oxigen, iar respirația noastră devine rapidă, neregulată și superficială. În spatele pleoapelor, ochii fac mișcări rapide, de unde și denumirea de somn Rapid Eye-Movement. Aici au loc majoritatea viselor, deși se pare că putem să visăm în oricare dintre cele patru stadii, pe acestea este cel mai probabil să ni le amintim, fie că au legătură cu ceea ce trăim în timpul zilei, fie că par a fi premoniții sau semnale de alarmă.

Încă din antichitate, omul a avut nevoie să descopere acel „loc de siguranță”, în care să nu fie atacat, pe durata somnului. E adevărat că astăzi primejdiile sunt de altă natură, însă locul unde dormim are un rol esențial în calitatea și durata somnului nostru. Dormitorul este la fel de important, pe cât sunt pantofii de sport potriviți pentru un alergător la maraton. Patul, salteaua, perna, așternuturile alese cu grijă îmbunătățesc substanțial somnul, iar câștigul nostru se reflectă direct în energia, luciditatea și succesul de care ne bucurăm peste zi!

Alege cu grijă salteaua! Somnul este superputerea ta!