Now Reading
Stresul, o epidemie silentioasa

Stresul, o epidemie silentioasa

Revista Psychologies

Anxietatea-depresia

Anxietatea-depresia inseamna stresori cronici, pe o perioada lunga. Faptul ca sunt pe primul loc inseamna ca nu s-au luat masuri la timp. O istorie personala de anxietate-depresie duce, invariabil, la boala neurodegenerativa.

Episoade repetate de anxietate-depresie neabordate corect, personalizat, inseamna pierderea independentei mai tarziu.

Cauzele posibile sunt bombardamentul informational, negativitatea. Ingrijorarea mea cea mai mare este faptul ca cei mici au prea mult acces la informatie digitala, virtuala. Este esential ca un copil sa stie sa citeasca o carte!

Generatiile care isi petrec prea mult timp la calculator fac asta, probabil, din cauza lipsei de interactiune in familie. Parintii pleaca sa lucreze in strainatate, dar copilul si-ar prefera parintii acasa. Efectele acestei situatii se vad in cativa ani.

Am inceput deja sa avem tineri de peste 20 de ani cu istorii reale de depresie care devin adulti cu probleme mari. Ne confruntam deja cu aceste generatii. Proaspeti absolventi de facultate care isi gasesc slujbe bune, dar nu rezista stresului profesional si capoteaza.

Vin din urma niste generatii autiste, care nu mai stiu sa comunice verbal, sa se bucure de prieteni. Vor trai in lumea virtuala. Ca sa nu ajunga acolo, cineva trebuie sa-si asume educatia, cu dragoste, a copiilor acestora. Altfel, ne vom trezi cu generatii de oameni depersonalizati, executanti si atat.

Vor viza corporatiile, unde munca e standardizata, unde nu vor fi nevoiti sa fie creativi. Continua perioada de dependenta virtuala si cea de dependenta personala. Se va pune problema absenteismului sau prezenteismului in corporatie.

Poti fi la serviciu si sa nu fii productiv deloc. Discutam, deci, deja, de boli profesionale cauzate de stres, despre imbatranire precoce, in plan cortical, a tinerilor…

 

Ce simt stresatii cronic

Ei isi dau seama ca nu sunt bine, sunt obositi, nu au putere de concentrare, fac atacuri de panica, nu stiu sa le stapaneasca, fiind la o firma mare, le este frica sa nu-si piarda postul. Nu mai fac fata sarcinilor de la locul de munca.

Lucreaza mult peste program si acasa. Vad si ei ca in weekend nu recupereaza stresul, nu se odihnesc. Au insomnii, eruptii pe piele. Daca problemele profesionale coincid cu cele personale, trebuie luate masuri, se intervine cu tratament.

Raport personalizat si interventie, deci. Se impune schimbarea modului de viata acolo unde rezultatele neurotransmitatorilor ridica probleme. Dar trebuie explicat, pentru ca un tanar educat are nevoie sa vada ce i se intampla. Cuantificarea stresului este esentiala.

Numai asa poti sa intervii la timp, ca sa intarzii aparitia unor boli care afecteaza calitatea vietii ireversibil. Stresul duce la pierdere de masa neuronala, creste riscul vascular (care insoteste, de altfel, fenomenul fiziologic de imbatranire), accelereaza imbatranirea precoce.

Daca pricepi aceste lucruri si intervii la timp, inainte sa ai o boala, daca imagistica arata ca ai modificari la nivel de hipocamp sau substanta alba, daca rezultatele analizelor in saliva, urina si sange periferic sunt pozitive, respectand principiile etice, trebuie sa explici omului la ce riscuri se supune.

Lipsa interventiei inseamna evolutia catre o boala neurodegenerativa, in proportie de 10%-15% pe an! Peste cinci ani, persoana respectiva devine altcineva, devine pacient… dependent.

 

Stresul in cifre

1 din 4 europeni a trecut o data in viata printr-o depresie, foarte probabil  nediagnosticata.

1 din 6 femei din Europa este afectata de depresie.

60 000 de sinucideri inregistrate anual in Europa. Dintre acestea, 90% sunt din cauza stresului cronic ce a degenerat intr-o tulburare mintala.

2020: anul in care se estimeaza ca anxietatea si depresia vor reprezenta a doua cauza de invaliditate si incapacitate in munca.

700 miliarde euro: costul alocat in 2012 de UE pentru tratarea bolilor asociate cu stresul cronic. Este echivalentul a 6-8% din PIB-ul tarilor membre…

44 de ani: varsta la care se inregistreaza, in medie, cel mai scazut nivel de fericire. Este varsta primului mare bilant de viata, cand oamenii constata ca au multe asteptari neimplinite. D

upa aceasta varsta, se pare ca ne obisnuim cu ideea si mergem mai departe. Iar satisfactia de viata creste usor. Din studiile Fundatiei „Ana Aslan International“ reiese ca cele mai afectate de depresie sunt persoanele intre 25 si 50 de ani. Femeile cad mai des prada depresiei decat barbatii.

(Cifre furnizate de Fundatia  „Ana Aslan International“)

 

Pages: 1 2
View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top