Tulburările de alimentație

În spatele comportamentelor alimentare disfuncționale se ascund adesea conflicte interioare, dorințe nespuse și traume nevindecate.

Tulburările de alimentație, în special anorexia nervoasă și bulimia nervoasă, au fost și continuă să fie în centrul atenției clinicienilor și cercetătorilor în domeniul sănătății mintale. Aceste tulburări reprezintă o problemă semnificativă în îngrijirea adolescenților și chiar a copiilor, având efecte devastatoare asupra sănătății fizice și psihice a celor afectați. Se crede că tulburările de alimentație apar din interacțiunea mai multor factori de risc, cum ar fi factori genetici, biologici, psihologici și sociali.

Tulburările de alimentație sunt definite prin perturbări în obiceiurile alimentare, care pot fi fie un aport alimentar excesiv, fie insuficient. Cele mai comune forme de tulburări de alimentație, conform Manualului de Diagnostic și Statistic al Tulburărilor Mentale (DSM), includ anorexia nervoasă, bulimia nervoasă și tulburarea de binge eating (tulburare de alimentație excesivă).

Anorexia nervoasă este caracterizată prin încercarea constantă de a menține greutatea corporală sub greutatea minim normală sau indicele de masă corporală pentru vârstă și înălțime, însoțită de o teamă intensă de creștere în greutate, chiar dacă sub greutate și percepție inexactă a propriei dimensiuni, forme sau greutate a corpului. Pe de altă parte, bulimia nervoasă se manifestă prin episoade recurente de alimentație excesivă, urmate de purjare recurentă, exerciții fizice excesive sau post prelungit, care apar de cel puțin două ori pe săptămână timp de trei luni. În ambele cazuri, preocuparea excesivă cu privire la greutate sau formă este frecventă.
În ceea ce privește comorbiditățile psihiatrice în tulburările de alimentație, diverse tulburări mentale precum depresia, tulburarea de anxietate, tulburarea obsesiv-compulsivă, abuzul de substanțe, tulburările de hiperactivitate cu deficit de atenție și tulburările de personalitate sunt frecvente la pacienții afectați. Un aspect deosebit de periculos în tulburările de alimentație este asocierea cu sinuciderea și tentativele de sinucidere, ceea ce subliniază gravitatea acestor tulburări.

În privința neurobiologiei, se consideră că serotonina (5-hidroxitriptamina, 5HT) joacă un rol crucial în reglarea apetitului și dispoziției. Modificările transmiterea serotoninei pot influența reacția de anxietate, inhibarea răspunsului, agresivitatea, suicidalitatea, vigilența sporită și auto-rănirea. Cu toate acestea, cauza exactă a disfuncției serotoninei în tulburările de alimentație rămâne încă necunoscută, iar studiile au sugerat că modificările în activitățile receptorilor 5-HT1A și 5-HT2A, nivelurile transportorului 5-HT (5-HTT) și nivelurile 5-HIAA în lichidul cefalorahidian (LCR) pot fi implicate în dezvoltarea acestor tulburări.

Un alt factor important care contribuie la tulburările de alimentație este perturbarea imaginii corporale. Satisfacția sau insatisfacția corporală joacă un rol esențial în stima de sine. Indivizii își evaluează corpurile în raport cu ideea culturală a unui tip ideal de corp, ceea ce determină gradul lor de satisfacție sau nemulțumire corporală. Adesea, depresia este concomitentă cu tulburările de alimentație, iar evaluarea atentă a acestui aspect este crucială în înțelegerea factorilor de risc pentru tulburări de alimentație.

Traumele psihologice și emoționale pot juca un rol semnificativ în dezvoltarea și întreținerea tulburărilor de alimentație, mai ales în cazul anorexiei nervoase, bulimiei nervoase și tulburării de alimentație excesivă (binge eating disorder).

Tulburările de alimentație pot avea efecte devastatoare asupra sănătății fizice, mintale și emoționale a persoanelor afectate. Aceste efecte variază în funcție de tipul tulburării de alimentație și de severitatea acesteia, dar pot fi extrem de periculoase și chiar letale în unele cazuri. Iată câteva dintre efectele comune ale tulburărilor de alimentație:

1. Probleme de sănătate fizică: Anorexia nervoasă și bulimia nervoasă pot duce la malnutriție și pierdere în greutate excesivă, ceea ce poate afecta grav funcționarea sistemelor corpului. Aceste tulburări pot provoca slăbiciune musculară, oboseală cronică, amețeli, scăderea tensiunii arteriale, scăderea metabolismului și perturbări în funcționarea sistemului digestiv.
2. Dezechilibre electrolitice: Comportamentele de purjare, cum ar fi vărsăturile frecvente în bulimie nervoasă, pot duce la pierderea de săruri și minerale importante din corp, cum ar fi potasiul, sodiul și calciul. Aceste dezechilibre electrolitice pot afecta grav inima, pot cauza aritmii și pot pune în pericol viața.
3. Probleme de sănătate mintală: Tulburările de alimentație sunt adesea însoțite de probleme de sănătate mintală, cum ar fi depresia, anxietatea, obsesiile și compulsivele. Gândurile și comportamentele legate de alimentație pot deveni obsesive, ceea ce afectează capacitatea de a se concentra și de a avea gândiri clare.
4. Impact asupra sistemului osos: Nutriția insuficientă în anorexia nervoasă poate duce la scăderea densității osoase și la creșterea riscului de osteoporoză și fracturi.
5. Probleme menstruale și infertilitate: Tulburările de alimentație pot afecta ciclul menstrual la femei și pot duce la amenoree (absența menstruației) sau dereglări menstruale. În cazurile grave, tulburările de alimentație pot duce la infertilitate și dificultăți în concepție.
6. Socializare și izolare: Persoanele afectate de tulburări de alimentație pot evita activitățile sociale, interacțiunea cu prietenii și familia și pot dezvolta comportamente izolatoare pentru a ascunde sau gestiona tulburarea.
7. Consum de substanțe și comportamente dăunătoare: Pentru a face față stresului și emoțiilor, unele persoane afectate de tulburări de alimentație pot recurge la consumul de alcool sau droguri sau pot dezvolta alte comportamente dăunătoare pentru sănătate.
8. Risc de suicid: Tulburările de alimentație pot afecta stima de sine și pot duce la gânduri sau tendințe suicidare, mai ales în cazurile grave și netratate.

Tulburările de alimentație reprezintă o provocare semnificativă pentru cei afectați. Cu toate acestea, există speranță și soluții eficiente, iar terapia joacă un rol crucial în recuperarea și îmbunătățirea calității vieții persoanelor care se confruntă cu aceste tulburări.

Încurajez cu tărie terapia ca modalitate esențială de tratare a tulburărilor de alimentație. Un terapeut îți poate oferi sprijin, înțelegere și îndrumare pe măsură îți explorezi gândurile, emoțiile și comportamentele legate de alimentație și imaginea corporală.

Terapia te poate ajuta să îți dezvolți o relație sănătoasă cu mâncarea și cu propriul corp, să înveți tehnici de gestionare a stresului și să îți dezvolți abilități de rezolvare a problemelor pentru a face față provocărilor vieții. Un alt beneficiu al terapiei este acela că poți descoperi și adresa cauzele profunde ale tulburărilor de alimentație, cum ar fi traumele din trecut, presiunile sociale sau problemele de imagine de sine.

Pe lângă terapia individuală, terapia de grup și terapia familială pot fi, de asemenea, utile în tratarea tulburărilor de alimentație. Aceste forme de terapie oferă oportunitatea de a crea conexiuni cu alți oameni care trec prin experiențe similare și de a învăța abilități de comunicare și relaționare mai sănătoase.

Tulburările de alimentație pot fi văzute ca expresia unei lupte interioare profunde între dorința de a controla și a nega anumite emoții și trăiri interioare, iar nevoia inerentă a corpului de a-și îndeplini necesitățile nutriționale. Prin intermediul terapiei, putem explora aceste conflicte inconștiente și putem aduce la suprafață mecanismele de apărare care stau la baza acestor tulburări, oferind astfel o cale spre înțelegerea profundă și vindecarea relației noastre cu mâncarea și cu propria persoană.

Calea către o relație sănătoasă cu mâncarea începe cu iubirea de sine și acceptarea propriei persoane așa cum ești. Învingi tulburările de alimentație atunci când te redescoperi pe tine însuți și îți hrănești sufletul cu compasiune și încredere.