Tutunul – cum sa nu recidivezi

Un cerc vicios

Cu cat persisti in a savura tigara, cu atat mai mult placerea se atenueaza si devine amintire cautata obsesiv. Explicatia acestui lucru se gaseste tot in modul misterios de fun­ctionare a creierului omenesc. Placerea se pier­de progresiv, a fuma devine o obis­nu­inta, adica o stare pe care fu­ma­to­rul o socoteste nor­malitate. Si de aici, reversul: o zi fa­­ra tu­tun e o zi trista. Nicotina dintr-o ti­ga­ra restabileste pentru scurt timp sta­rea de normalitate anterioara. Si doar atat. Placerea de altadata dispare. Cand nicotina lipseste, creierul sufera. Fumatorul se afunda din ce in ce mai mult in dependenta. Ca la orice senzatie prelungita, creierul devine treptat insensibil si, pentru a reface vechea stare, e nevoie de o doza crescuta, pana cand, de fapt, nicio doza nu mai produce placere.

Cine devine „sclavul“ nicotinei?

Orice drog poate crea dependenta. Dar nu oricui. Exista nenumarati fac­tori care ii fac pe unii sa devina sclavi ai respectivei substante, iar pe altii (e adevarat, foarte putini) ii lasa aproape neschimbati. Mostenirea genetica e foarte importanta in acest sens. Asa-numitii consumatori ocazionali se bucura de o mostenire genetica speciala, care ii face mai rezistenti la transformarea obiceiului in dependenta. Atentie, nu imuni. E putin stiut faptul ca intre sub­stantele care dau dependenta, nicotina din tigari detine rolul de „re­gi­na“.

Alcoolul sau drogurile puternice cre­e­aza mai greu dependenta decat nicotina. Explicatia e simpla: nicotina, odata introdusa in organism, duce la declansarea directa a mecanismului de producere a dopaminei, neurostimulator care creeaza senzatia de placere, in timp ce restul substantelor (heroina sau cocaina), nu stimuleaza decat indirect acest proces.

Concentreaza-te asupra dependentei emotionale

Fumatorul va trebui in primul rand sa raspunda la aceste trei intrebari: de ce, cand si cum fumeaza? Psihologul Bogdana Bursuc explica: „Multe persoane se simt rau daca nu aprind o tigara, chiar daca nu este vorba de o perioada mai lunga in care nu au fumat. De exemplu, vor aprinde o tigara daca se afla intr-o situatie de stres ori sunt intr-un conflict cu cineva, sau daca au primit o veste buna, daca vor sa celebreze. Fumeaza mai multe tigari la cafea, fumeaza dupa servirea mesei sau isi aprind o alta tigara fara sa isi dea seama, cand deja mai au una in scrumiera. Toate aceste situatii ne arata ca oamenii nu fumeaza numai cand trece o perioada mai lunga de timp fara fumat si este biologic necesar sa reintroduca nicotina in organism“.

Cum fac sa renunt?

„Motivul principal pentru care fumatorii intampina dificultati in renuntarea la fumat si sunt expusi riscului de a relua fumatul este nevoia psihologica de a fuma. Aceas­ta se explica in primul rand prin faptul ca nevoia biologica poate fi gestionata eficient prin medicamentele special create in acest scop, in timp ce nevoia psihologica de a fuma nu poate fi stapanita decat prin efortul individual al persoanei care fumeaza“, subliniaza Bogdana Bursuc.

Mai inainte de a te opri din fumat e necesar sa stii in ce masura esti dependent de nicotina (vezi testul Fagerstr¶m). Folosirea unui tratament de substituire (plasture de nicotina) pentru fumatorii prea dependenti (peste 20 tigari pe zi) este recomandata. Dozat cu diferite grade de nicotina, plasturele difuzeaza lent a­ceas­ta substanta in organism, li­­mitand sindromul de lipsa, asa ca ne­voia fizica dispare in cateva sap­ta­mani sau in cateva luni, in functie de persoana. „Fumatul si renuntarea la fumat nu sunt un lucru simplu“, atrage atentia Bogdana Bursuc, si ea isi sustine a­fir­ma­tia cu cifre si statistici: „80% dintre fumatori doresc sa renunte; insa prevalenta fumatului ramane in continuare foarte mare. Ceea ce con­tinua sa caracterizeze romanii este numarul mare de tigari: in medie, 2.018 tigari pe an.“

de citit Formula fericirii Autor: Stefan Klein Editura Humanitas, 2005.Un capitol important al cartii o­fe­ra o explicatie clara a modului in care fun­ctioneaza relatia dependenta-placere.

Testul Fagerstr¶m – in ce masura esti dependent de nicotina

Rezultat
0-2: nu esti dependent; 3-4: dependenta slaba; 5-6: dependenta medie; 7-8: dependenta puternica; 9-10: dependenta foarte puternica.

Catalin D. Constantin
Foto: GULIVER, dreamstime.com.