Urticaria la frig și alte probleme ale pielii în sezonul rece
Temperaturi neprietenoase, fulgi de nea care bucură copiii și blochează traficul, piesaje feerice. Sezonul rece are o mulțime de nuanțe, iar pentru unele persoane aduce o problemă în plus: de la simpla sensibilitate, la patologii ale pielii, precum eczeme sau forme specifice de alergie la frig.
Care sunt simptomele urticariei la frig?
Dr. Claudia Adriana Nicolae: Urticaria a frigore sau urticaria la frig, după cum îi spune numele, apare mai ales în anotimpul rece, în segmentele corpului care sunt expuse cu predilecție: fața, gâtul sau mâinile.
În 5-30 minute după contactul cu temperaturile mai scăzute, acestea vor prezenta zone de roșeață, însoțite de o puternică senzație de mâncărime sau arsură.
Uneori, persoanele pot experimenta și alte simptome în afara celor cutanate, de tipul palpitaţiilor sau chiar dificultăţi de respirație.
La intrarea într-un mediu încălzit, manifestările vor dispărea gradat, iar zonele afectate vor reveni treptat la normal. Există și forme de urticarie a frigore cu debut tardiv, care apar la câteva ore după expunere.
Erupțiile urticariene apar și pe zonele acoperite de îmbrăcăminte, care sunt expuse unui curent de aer rece, ce poate pătrunde relativ ușor prin materialul textil.
Ciudat, dar acest tip de urticarie poate să apară și în afara anotimpului rece, mai ales la contactul pielii cu apa rece. Alteori, pentru apariția manifestărilor de alergie la frig nu este necesară expunerea pielii la temperaturi foarte scăzute, ci sunt suficiente și niște variații de câteva grade.
Există și reacții mai severe, care ne pot pune în pericol?
Dr. C. A. N.: Cea mai severă formă de manifestare a acestei alergii apare, în mod paradoxal, chiar vara, când, după expunerea la soare, persoanele cu alergie a frigore se aruncă brusc în apa rece din piscină sau din mare.
Expunerea bruscă a unei suprafețe mari de piele la o temperatură mai scăzută poate duce la reacții alergice severe, inclusiv la șoc anafilactic.
Atunci când o persoană cu urticarie la frig consumă alimente sau lichide reci, pot apărea aceleași manifestări și la nivelul mucoaselor și ele pot conduce la apariția edemului de limbă sau glotă, o altă urgență medicală.
Citește și:
Probleme de vedere după 40 de ani
Diagnosticul de endometrioză: provocări fizice și psihice
Există tehnici sau teste speciale de diagnosticare?
Dr. C. A. N.: Testul clasic utilizat de alergologi pentru confirmarea diagnosticului de urticarie la frig este testul cu cubul de gheață, în care acesta se aplică pe pielea antebrațului timp de 4 minute, ulterior observându-se zona respectivă.
În cazul unui test pozitiv, zona respectivă apare roșie, edematiată (papula urticariană), semne care vor fi însoţite și de un prurit local.
Întrucât pentru fiecare persoană în parte poate să existe un prag de temperatură critică, de la care pielea începe să reacționeze prin apariția erupției urticariene, este de preferat utilizarea unui aparat special, cu care se poate determina acest lucru. Din păcate, puține centre de diagnostic de la noi dispun de o asemenea aparatură.
De câte tipuri este alergia sau urticaria la frig?
Dr. C. A. N.: Urticariile la frig pot fi clasificate în forme idiopatice primare (a căror cauză nu poate fi evidenţiată) cu forme familiale, rare, precum și forme dobândite.
Ca și în cazul altor forme de urticarie inductibilă sau fizicală, o alergie la frig poate să exprime de fapt existența subiacentă a unei o alte probleme de sănătate, de tipul unor focare infecțioase, parazitare, virale sau afecțiuni hematologice (crioglobulinemie, leucemie limfocitară cronică, limfosarcom, hepatite virale, mononucleoză).
Dacă acestea sunt depistate și tratate în mod corect, ar exista șansa să se atenueze sau să dispară și manifestările alergice.
O altă variantă destul de rară de alergie este cea legată de apariţia acestei reactivităţi a pielii la temperaturi scăzute secundare înţepăturilor de insecte sau tratamentelor de imunoterapie specifică injectabilă.
Cum putem gestiona urticaria la frig? Ce este de făcut?
Dr. C. A. N.: Oricare i-ar fi cauza reală, în urticaria la frig se impun măsuri de prevenție speciale legate de expunerea la frig, care presupun: o îmbrăcăminte călduroasă din materiale termoizolante și consumul de alimente și lichide cel puțin la temperatura camerei.
Este nevoie, de multe ori, de doze mari de antihistaminice, la care se pot adăuga și preparate cortizonice, iar formelor severe de urticarii fizicale le este rezervat, de dată recentă, și un tratament aparte cu anticorpi monoclonali anti IgE.
Ce probleme mai pot apărea la nivelul pielii odată cu venirea sezonului rece?
Dr. Diana Plăcintescu: La intrarea în sezonul rece, ne întâlnim frecvent cu tot cortegiul de patologii generate de uscarea pielii: de la simpla descuamare în exces, până la o eczemă cu nume franțuzesc, eczema craquelée.
Pielea se usucă iarna din cauza frigului, dar și din cauza faptului că este acoperită mai tot timpul pe anumite zone. Unii dintre noi sunt predispuși la aceste manifestări, deși, în timpul sezoanelor calde, pielea nu dă niciun semn; în momentul în care este puțin frig și puțin vânt, apare, de regulă, fie o eczemă a mâinilor, fie a feţei.
La nivelul mâinilor pielea este uscată, roșie, crăpată și dureroasă adesea, pe când la nivelul feței uscăciunea se însoțește de o senzație de arsură și de o scădere a toleranței la cosmetice, fie la cele ceva mai acide (de regulă, cele anti-age, care conțin vitamina C sau retinol), fie la cele care usucă suplimentar, cum sunt fondul de ten sau pudra.
Eczema craquelée „originală“ este cea care, de regulă, se manifestă pe fețele laterale ale gambelor, uneori și ale brațelor. Pielea uscată seamănă cu un teren deșertic, se „sparge“ în plăcuțe mici, care se scutură pe haine ca o pulbere de diamant.
În această fază preliminară, în afara disconfortului estetic, ea se poate însoți de prurit (mâncărime a pielii). În faze mai avansate pielea se inflamează, se înroșește, pruritul se accentuează, uneori se manifestă nocturn, iar acest ciclu uscăciune-fisurare-prurit ajunge să fie extrem de deranjant.
Pe lângă frig, mai avem și alți factori declanșatori? Pot fi unele persoane mai predispuse decât altele?
Dr. D. P.: Uscarea în exces a pielii iarna poate fi agravată de alți factori, cum ar fi hipovitaminozele de iarnă și scăderea funcției tiroidiene.
Iarna sintetizăm mai puține vitamine A și D, din cauza deficitului de ultraviolete. Aceste vitamine sunt esențiale pentru buna funcționare a pielii și, de regulă, una dintre măsurile reparatorii este suplimentarea lor cu doze crescute.
Scăderea funcției tiroidiene iarna face ca, mai ales la persoanele cu probleme hormonale anterioare, să apară uscăciunea pielii, eczemele, fisurile la nivelul călcâielor.
Uneori, se asociază cu episoade de cădere a părului sau cu fenomene de oboseală, somnolență, letargie, pe care uneori prea ușor le punem doar pe seama „lipsei de vitamine“.
Trebuie reținut că iarna se agravează, de asemenea, multe dintre dermatozele genetice sau autoimune în care este implicată funcția de barieră a pielii: dermatita atopică, ihtiozele, psoriazisul.
Ce sfaturi practice ne puteți oferi pentru îngrijirea pielii în sezonul rece?
Dr. D. P.: Iarna, pielea trebuie hidratată, trebuie refăcută rezerva de apă. Și dacă a bea apă este important, desigur, asta nu e deloc suficient pentru piele.
Paradoxal, pielea se deshidratează când o ții în apă și se hidratează când o ții în… uleiuri. Da, e amuzant, însă, de fapt, trebuie să refacem stratul hidrolipidic – deci, cu cât mai grasă și mai complexă crema, îmbogățită cu ceramide, uleiuri naturale ca jojoba, shea, dar și glicerină, uree sau acid hialuronic, cu atât mai bine!
O să fiți uimiți, dar prima recomandare în tratatele medicale este banala vaselină! În plus, trebuie să fim atenți cu ce ne spălăm – pe mâini, în special.
E preferabil să folosim uleiuri de spălare, geluri sau chiar săpunuri dedicate, care au mențiunea „relipidant“, „surgras“ sau „gel-cremă“, adică acele produse după care pielea păstrează picături rotunde de apă pe suprafață.
Eu am o expresie: „ca la rățuștele care ies din apă“. Da, așa trebuie să arate pielea după spălare, mai ales iarna! Desigur, dacă problema nu se ameliorează cu simplele metode de îngrijire, este bine să consultăm un medic! Uneori, o banală piele uscată poate ascunde alte probleme de sănătate.
Dr. Claudia Adriana Nicolae este medic primar alergologie și imunologie clinică, Clinica Medicum; președintele Asociaţiei Române de Educaţie în Alergii (AREA); membru al Societăţii Române de Alergologie și Imunologie Clinică (SRAIC), Academiei Europene de Alergologie și Imunologie Clinică (EAACI), al Societăţii Europene de Pneumologie și Organizaţiei Mondiale a Alergiei (WAO), al Societăţii Române de Pediatrie, Societăţii Europene de Rinologie, Societăţii Europene de Imunodeficienţe.
Dr. Diana Plăcintescu este medic primar dermato-venerolog, Clinica Medicum, Vicepreședinte al Asociaţiei Române de Educaţie în Alergii (AREA). Membru al Asociaţiei Europene de Dermato-Venerologie (EADV), Asociaţiei Americane de Dermatologie (AAD), Societăţii Internaţionale de Dermatoscopie (IDS), Societăţii Române de Dermatologie (SRD).
Foto: Shutterstock
