Sharing is caring sau cum ne aduce mâncarea împreună

Mâncare – hrană, combustibil, alimente. Indiferent de cuvântul ales pentru a o denumi, mâncarea reprezintă un adevărat festin al simțurilor, care celebrează viața cu ce are ea mai uimitor, mai rafinat, mai gustos și mai simplu de oferit. Prin hrană descoperim lumea din jurul nostru, ni se dezvăluie apartenența la o cultură, o regiune, o cutumă familială, o tradiție, o inovație… Mâncarea este intim conectată cu lumea emoțiilor încă de la începuturile civilizației și nu, scopul său nu se rezumă doar la a ne ține în viață și a ne alimenta cu energie, mâncarea are rol cultural, social și emoțional, de aici și expresia din limba engleză sharing is caring pe care o putem traduce simplu, prin iubire. Descoperiți în rândurile următoare cum ne aduce mâncarea împreună și ce efecte benefice are aceasta asupra stării noastre de bine – chiar de zi de zi mai bine!

De ce mâncăm?

A vrea să mănânci pentru a trăi este un instinct arhaic pe care noi, oamenii, l-am rafinat odată cu trecerea timpului și desigur, cu evoluția. Astfel că aforismul Nu mâncăm ca să trăim, ci trăim ca să mâncăm primește un alt sens. Vă întrebați care să fie acela? Ei  bine, răspunsul vine tocmai din apetitul uman, din nesațul instinctiv, dar vital pe care fiecare dintre noi îl avem – ne este foame de iubire, de împlinire, de stare de bine, ne dorim să fim satisfăcuți pe deplin, să creăm, să ne mișcăm, să ne transformăm și să înțelegem sensul vieții, să ne bucurăm de cursul acesteia și, bineînțeles, de mâncare bună. Acțiunea de a mânca este guvernată de două criterii simple – să ne fie foame și să savurăm ceea ce mâncăm, să ne facă plăcere. Dincolo de acestea două, mâncarea depășește actul fizic, acela de ne hrăni, și poartă cu ea multiple semnificații.

Bucurie-n farfurie

Mâncatul este în sine un eveniment – adună în zile de sărbătoare și nu numai, în jurul mesei, toți membrii familiei și prietenii, consolidează cuplurile prin intermediul întâlnirilor romantice și conectează partenerii de afaceri (altfel decurge o negociere când are loc la masă, nu?). Mâncarea evocă amintiri, situații și emoții – de la pâinea cu dulceață din copilărie până la schimbul intercultural gastronomic, hrana ne conectează cu cei din jurul nostru și ne dă o stare de bine. Totodată, hrana se bazează pe principiul împărtășirii și pe gratitudine – avem un sentiment plăcut atunci când împărțim mâncarea cu cei dragi, când gătim ceva pe placul lor, când ni se gătește ceva pe gustul nostru – ne încearcă stări de bucurie și de împlinire să îi vedem și pe alții cum se simt bine alături de noi. Hrana este omniprezentă în toate expresiile vieții și este profund conectată cu modul nostru de a fi și de a ne trăi viața – cuvântul „dietetic” provine din rădăcina grecească „dieta” care înseamnă „modul de a trăi”, „arta de a trăi”.[1] Cu toate acestea, ritmul alert al vieții cotidiene ne-a îndepărtat de nutriție stricto sensu, precum și de conexiune – atribute esențiale ale hranei – și ne-a adus mai aproape de comoditate, care ne-a determinat să utilizăm mâncarea în mod eronat – să ne anesteziem emoțiile, să nu fim conectați cu propriul organism și să ne alimentăm mecanic și semi- sau inconștient.

Efecte benefice

Mâncarea construiește și consolidează apartenența la grup – fie că vorbim de mesele în familie sau de mesele cu prietenii și cei apropiați, hrana ne oferă sentimentul de siguranță, de liniște, de acasă. Tot prin intermediul mâncării descoperim noțiuni precum stabilitatea, structura și disciplina, care sunt esențiale pentru dezvoltarea armonioasă. Bucuria mesei în familie sau într-un grup nu poate fi înlocuită de nicio altă bucurie, motiv pentru care masa și hrana în sine au efecte terapeutice asupra noastră – contribuie la echilibrul emoțional, la dezvoltarea abilităților cognitive, la o stare mentală și generală de bine, precum și la construirea și menținerea unor relații prospere cu ceilalți. Și pentru că tot vorbeam de ritm alert, mâncarea are capacitatea de a ne da timp – v-ați gândit vreodată cum trece timpul când mâncați alături de cei dragi, când vă reuniți în jurul mesei, chiar și la pregătirea acesteia? Timpul pare tihnit, pare că, în sfârșit, curge în ritmul potrivit, astfel încât să vă puteți bucura de mâncare și de companie.

Mâncarea ne aduce împreună și bine face!

Masa este o ocazie de comunicare, de întâlnire, de construire și pregătire a planurilor – de familie, de afaceri, de relații intime sau publice, de viitor. Mâncarea nu este doar un moment egoist în care ne satisfacem o nevoie primordială, mâncarea este un soi de  chintesență a vieții – este combustibil, este element de dialog și de conectare cu celălalt. A împărți mâncarea este un element de limbaj global – în fața stării de bine generate de o masă bună pălesc multe diferențe, incongruențe sau conflicte. Mâncatul împreună crește și productivitatea – pentru că atunci când împarți hrana cu cei din jurul tău, cu familia sau cu echipa de la serviciu, relațiile de grup se formează mai ușor și se consolidează mai eficient.

Am văzut așadar cum mâncarea este un element de legătură între oameni, cu o influență puternică asupra dezvoltării acestora – dacă ne concentrăm atenția și asupra calității acesteia, șansele ca starea noastră generală să fie zi de zi mai bine cresc considerabil. Mâncarea este unul din cei trei vectori ai unei vieți echilibrate alături de odihnă și mișcare, de aceea este important să îi acordăm atenție atât în procesul de selecție, cât și în cel de pregătire. SanoVita este un promotor al sănătății și al echilibrului în viață, a cărui misiune este aceea de a crea produse vegetale inovatoare și gustoase. Indiferent că vorbim de alimente cu beneficii directe pentru sănătate, sau despre produse vegetale cu gusturi și formate autentice, SanoVita vine în întâmpinarea celor care-și doresc un stil de viață sănătos cu noi formule, pentru a-i ajuta să își integreze aspectele ce țin de mâncare în ecuația mai amplă a unei vieți împlinite. Zi de zi mai bine!

[1] Michel Gillain, Gastronomie și plăcere, p. 9.