Despre performanţă și sacrificiu
Probabil cunoașteți zicalele: „Arta cere sacrificii!” sau „Prima condiţie a victoriei este sacrificiul”. Se mai vehiculează formularea că „fără sacrificii nu poți evolua” și, aplicat la sport, ideea că „nu poți ajunge la performanță fără sacrificii”. Nu neg că poate fi adevărat pentru cineva, însă nu cred că se poate generaliza.
Căutând puncte de vedere online, am întâlnit și unul care face notă discordantă: „Viața de sportiv nu este un sacrificiu, este o alegere. Nu contest, ca să ajungi la un rezultat bun trebuie să muncești foarte mult, dar se poate face performanță și fără sa fii dur.(…) Rezultatul e important, dar experiența și modul de viață nu se compară cu satisfacția. Cât timp ai pasiune și dragoste pentru ce faci, este fantastic.”. Am spicuit parțial din afirmațiile Nadiei Comăneci în emisiunea La Radio cu Andreea Esca.
Deci, care este adevărul? Și dacă există un adevăr, cum îl putem transpune în viața noastră astfel încât să putem atinge obiectivele pe care ni le-am ales?
Citește continuarea articolului în ediția de februarie 2022 a revistei Psychologies sau abonează-te și primește în dar cartea „Știutorii” cu autograful lui Mircea Cărtărescu.
