Psihologia Sportului face paşi înainte către o identitate oficială mai clară. Somităţi ale psihologiei româneşti alături de sportivi şi antrenori au participat la Conferinţa Naţională de Psihologie a Sportului.
Psihologul ziarului Libertatea, Cezar Laurenţiu Cioc, a luat parte alături de Cristoph Daum, antrenorul echipei naționale de fotbal a României, Răzvan Burleanu, preşedinele Federaţiei Române de Fotbal şi cei mai experimentaţi psihologi şi formatori cu multiple spcializări, la punerea pietrei de temelie a Psihologiei Sportive moderne în România.
Lumea bună a sportului şi psihologiei din ţara noastră a fost prezentă într-un cadru select de la hotelul Radisson Blu din Bucureşti, la Conferinţa Naţională de Psihologie a Sportului.
Din lumea sportului, cele mai sonore nume prezente la conferinţă au fost Cristoph Daum şi Răzvan Burleanu. Preşedintele Federaţiei Române de Fotbal a ţinut să sublinieze împortanţa factorului psihologic atât în pregătirea fotbaliştilor cât şi a practicanţilor altor sporturi olimpice.
Răzvan Burleanu a mai afirmat că lumea sportului în general este într-o continuă dezvoltare socială şi economico-financiară iar psihologul specializat pe sport îşi găseşte locul în staff-ul oricărei echipe de succes.
Al doilea la cuvânt, antrenorul de origine germană al naţionalei de fotbal a României, Cristoph Daum, a povestit întâmplări din cariera sa de antrenor în care a pus accent pe factorul psihologic în ciuda neîncrederii opiniei publice care îl critica permanent din acest motiv.
Ambii oficiali ai fotbalului românesc au subliniat importanţa pregătirii psihologice in cadrul antrenamentului de lungă durată, nu doar motivarea precompetiţională.
Deşi iniţial şi-au anunţat prezenţa la conferinţă, Mihai Covaliu, preşedintele COSR şi Elisabeta Lipă preşedinte al Federaţiei Naţionale de Canotaj nu şi-au făcut apariţia… din motive obiective.
Unii dintre cei mai experimentaţi psihologi din ţară au luat cuvântul
Nume grele din lumea psihologiei au ţinut să participe la conferinţă. Prima la cuvânt a fost Daniela Hiera, care deţine funcţia de Director Executiv al Colegiului Psihologilor (COPSI), entitatea care reglemetează activitatea psihologilor din România.
Daniela Hiera a ţinut să menţioneze că va fi regândit pe viitor statutul psihologiei sportului în cadrul COPSI. În acest moment, psihologia sportului nu are autonomie oficială ci este „ruptă” în trei bucăţi pe care şi le revendică specializările de psihologie clinică, psihologia muncii şi a serviciilor.
Aceste comisii vor evalua, conform spuselor doamnei Hiera, şi absolvenţii cursului de psihologie sportivă care durează doi ani, se adresează absolvenţilor de psihologie şi este susţinut de Sportpsy1.
La finalul acestuia se dobândesc competenţe adiacente celor trei specializari mai sus menţioante. Cu alte cuvinte, poţi avea competenţe de psihologie a sportului la COPSI dacă ai deja una din cele trei specializari dar nu poţi fi doar psiholog sportiv.
Întrebată de posibilitatea de a crea o comisie specială axată strict pe psihologia sportului, care ar oferi o autonomie totală acestei nişe, Daniela Hiera a afirmat „Nu cred că se va ajunge până acolo”.
De departe cel mai charismatic vorbitor la scenă deschisă a fost cel care mi-a fost mulţi ani profesor, doctorul în psihologie Tudorel Butoi.
Mi-a amintit de ce plecam şi zâmbind şi mai deştept de la cursurile lui. Tudorel Butoi a cucerit imediat sala cu un nonconformism atitudinal specific domniei sale.
A povestit cum a făcut trecerea de la psihologia sportului la cea judiciară şi a ţinut să îi asigure pe psihologii mai tineri de susţinere informaţională pe care conjunctural o mai poate oferi.
Cel mai sonor nume prezent la Conferinţa Naţională de Psihologie a Sportului a fost fară doar şi poate cel al domnei profesor doctor psiholog Irina Holdevici.
A luat cuvântul ultima tocmai pentru a ţine în suspans întreaga audienţă care aştepta discursul. În aplauze prelungite încă de la început, Irina Holdevici a adus un omagiu celui de la care la rându-i a învăţat psihologie sportivă, profesorul din fostul ICEF devenit ulterior IEFS apoi ANEFS şi acum UNEFS, Mihai Epuran.
Profesorul Epuran este considerat întemeietorul psihologiei sportului în România. Ajuns acum la vârsta de 94 de ani la care mai scrie încă literatură psihologică, profesorul Epuran a primit aplauze în lipsă.
Irina Holdevici a vorbit despre începuturile carierei sale de psiholog la IEFS afirmând: „Nu ştiam nimic dinainte ci acolo m-am format”.
Cu o eleganţă atitudinală specifică personalităţii ei, Irina Holdevici a declarat că lucrează încă individual în cabinetul ei psihologic cu sportivi de performanţă.
Tot ea a menţionat că păstrează încă vie comunicarea cu profesorul Epuran al cărui prim discipol a fost. „Din mâinile’’ lui Mihai Epuran au mai ieşit şi alţi reprezentanţi ai psihologiei sportive academice precum Valentina Horghidan sau Florentina Toniţa.
Ce reprezintă pe scurt psihologia sportului
Psihologia sportului este o ramură a psihologiei generale care se ocupă cu particularităţile psihologice specifice persoanelor care se află în compeţitie de tip sportiv cu ele însele sau cu alţii.
Conform Institutului de Psihologie a Sportului “PsihoSport”, această nişă a psihologiei are patru ramuri principale:
- Optimizarea performanţelor sportive
- Depăşirea traumelor apărute în urma accidentelor sau activităţii sportive
- Omogenizarea echipelor ( presupune testare şi cunoaştere individuală a sportivilor)
- Educaţie generală în spirit sportiv ( fair-play, antidoping, acceparea demnă a eventualelor înfrângeri etc.)
Primul psiholog specializat pe domeniul sportiv a fost americanul Norman Triplett, care în anul 1897 a condus primele studii psiho-sociologice şi experimente de ordin psihologic în rândul sportivilor.
În România psihologia sportului a fost absorbită de-a lungul timpului de psihologi cu alte specializari precum psihologia clinică.
Odată cu această conferinţă naţională dedicată strict acestei nişe încep să fie cunoscuţi la scară naţională profesionişti dedicaţi acestui tip de psihologie.
Silviu Ioniţă şi Andreea Rusu de la Sportpsy1, care s-au implicat activ şi în organizarea reuşită a conferinţei, sunt doar doi dintre ei. Tot ei vor susţine şi cursuri pentru cei ce vor să înveţe psihologie sportivă.
Aceasta este un domeniu al pasiunii pure, al îmbinării corpului cu mintea şi al educaţiei de tip Citius, Altius, Fortius (cei cu minte şi suflet de sportiv ştiu ce înseamnă).
De Cezar Laurenţiu Cioc, psiholog
